Grota papilor

Papa Ioan Paul al II-lea a fost înhumat în marea criptă de sub bazilica Sf.Petru, în apropiere de mormântul Sfântului Petru, alături de regina Christine a Suediei, supranumită "Amazoana Nordului". Spaţiul a fost ocupat anterior de Papa Ioan al XXIII-lea, supranumit "Bunul Papă Ioan", adorat de italieni. Nişa a rămas goală din 2000, când Ioan Paul al II-lea a oficiat slujba de beatificare a lui Ioan al XXIII-lea şi a dispus mutarea sicriului acestuia în bazilică, în capela Sfântului Ieronim. Sub supervizarea Papei, o groapă mortuară simplă a fost săpată în solul grotelor de la Vatican, de sub Biserica Sf.Petru, unde sunt înmormântaţi alţi 62 de papi, două regine şi un împărat.
Nişa a fost reamenajată ca o celulă de mănăstire, o dală din marmură albă urmând a acoperi mormântul. Ioan Paul al II-lea se va odihni într-un sicriu din lemn de chiparos plasat în interiorul unui alt sicriu, din zinc, el însuşi depus într-un alt sicriu din stejar apartinând speciei gorunilor. Toate cele trei sicrie au fost sigilate. Ioan Paul al II-lea se va odihni între Pius al VI-lea, mort în 1799 şi regina Christine a Suediei, decedată în 1689 şi care s-a convertit la catolicism după abdicarea de pe tron.
Grotele, cum sunt numite în toate ghidurile turistice, au tavanul situat imediat sub pavajul bazilicii şi se poate pătrunde în ele printre stâlpii de susţinere ai bazilicii. Grotele au misterele lor, între care cel privind sarcofagul familiei Borgia, care a dat Bisericii doi papi, Calixto al III-lea (1455-14580 şi Alejandro al VI-lea (1492-1503), un papă libertin, tatăl sângeroşilor Lucretia şi Cezar. Sarcofagul poartă două nume, dar în el se află rămăşitele pământesti ale unei singure persoane şi nimeni nu ştie dacă sunt ale lui Calixto, sau ale lui Alejandro. I.B.