Antonie acţionează laş şi josnic

23 ianuarie 2006

Consilierul judeţean Teodor Giurgea, vicepreşedinte al PNL Mureş, a comentat pentru Zi de Zi demisia senatorului Mihail Antonie, politica mureşeană sau problemele cu care se confruntă Consiliul Judeţean. Giurgea a catalogat drept laşă ieşirea senatorului din PNL, înainte cu o zi de Conferinţa Judeţeană din 16 decembrie, şi drept josnică acţiunea acestuia de a-i determina pe alţi liberali să-şi dea demisia. Pentru îmbunătăţirea activităţii CJ şi coagularea unei strategii de dezvoltare la nivel judeţean, consilierul judeţean Teodor Giurgea propune şedinţe comune ale comisiilor şi chiar în plen ale CJ cu aleşii locali.

* Rep.: Cum comentaţi demisia din PNL a senatorului Mihail Antonie?
Teodor Giurgea: Demisia din PNL a lui Mihail Antonie este una cel puţin surprinzătoare. În primul rând pentru faptul că nu a discutat cu nimeni, în afară de Eugen Nicolăescu, înainte cu două zile de a-şi da demisia, demisie pe care şi-a dat-o la rândul lui cu o zi înainte de Conferinţa Judeţeană, şi aici se poate face o paralelă cu demisia lui Oprişcan. Când Teodor Stolojan era la Târgu Mureş, Oprişcan îşi dădea demisia public, televizat şi în presă. Marea nemulţumire şi surprindere, a mea şi a colegilor mei, care au contribuit substanţial ca Antonie să ajungă senator – pentru că fără noi nu ajungea, în primul rând fără Ciprian Dobre, care s-a retras de pe primul loc al listei – este că şi-a dat demisia fără să spună o vorbă, fără să vină să spună în plenul Biroului Judeţean. Este o acţiune laşă, mai ales că a spus-o cu o zi înainte de Conferinţa Judeţeană. Doresc să spun că Mihail Antonie este un om care nu înţelege realitatea. Este un protocol foarte clar semnat şi susţinut de ambele părţi, care nu le permite să intre în PD. Ce va face ca independent? El nu ajungea nici director general la Distrigaz Nord dacă CDR, din care făceau parte şi liberalii, nu era atunci la guvernare. Ceea ce acum şochează lumea, inclusiv pe liberali, este acţiunea prin care umblă din organizaţie în organizaţie să îi convingă să îşi dea demisia. Este un lucru absolut josnic. Primul care şi-a dat demisia este şeful Pieţei Armatei. Ştim cine este şeful pieţelor pe tot oraşul, cu tot respectul pentru el, dar ştim şi cum a ajuns la Primărie, tot datorită liberalilor. Ca şi Antonie, toţi care au ajuns pe undeva, au ajuns datorită faptului că pe vremea aceea erau liberali. Acum îşi bat joc de liberali, dar, de fapt, îşi bat joc de iei însişi. Vreau să îi recomand lui Antonie să meargă pe la alte partide, ca atunci când aceste partide se vor unifica să aibă un potenţial şi o valoare mai mare.
* Rep.: Care este optica dvs. ca vicepreşedinte al PNL faţă de politica mureşeană?
T.G.: Este o politică tipic mureşeană, se întâmplă multe sau se vorbesc multe şi se întâmplă prea puţine, asta este marea mea durere. Trebuie să fie o politică mai coerentă, o politică mai pragmatică, o politică din care cetăţeanul să fie, în primul rând, câştigător. Din nefericire, vedeţi, câştigători ies politicienii şi mai puţin cetăţenii, ceea ce este perdant.
* Rep.: Cum comentaţi întrebarea primarului Florea: "Cine este Giurgea?"
T.G.: Atâta vreau să îi transmit domnului primar, să ştie precis că dacă dânsul, mai ales acum, nu ne vrea, noi îl vrem. E greu să comentez oferta domnului primar Florea, preşedintele interimar al PD, că este pregătit să preia conducerea Alianţei. Fiind independent atâta timp, în afara politicului, să intri în politică şi după două luni să şi preiei conducerea Alianţei, cred că e bine să mai reflecteze puţin.
* Rep: Credeţi că a venit cu specialişti?
T.G.: Aş vrea să fie specialişti cu adevărat, nu aş vrea să fie unul dintre cei 15.000 de specialişti care erau şi atunci când exista Convenţia Democratică şi dânsul era, şi atunci, un fel de preşedinte al unui partid din CDR. Eu, personal, sunt dispus, am spus-o de multe ori, la orice compromis în favoarea cetăţeanului.
Campanie
electorală zilnică
* Rep.: Sunteţi consilier judeţean, care sunt problemele majore ale judeţului?
T.G.: Problema numărul unu este bugetul care se află sub nivelul bugetului Consiliului Municipal Târgu Mureş. Spre exemplu, am fost la Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, la o întâlnire cu conducerea direcţiei, care ne-a spus că, în judeţul Braşov, căminele şi casele de copii de pe raza municipiului Braşov sunt preluate de municipalitate. La fel casa de cultură şi, respectiv, ansamblul. La noi sunt 11 instituţii de cultură, plus Direcţia de Protecţie a Copilului, ultima care consumă 47% din bugetul Consiliului Judeţean, iar în total circa 60% din buget. Vă daţi seama cu 40%, respectiv cu 500 de miliarde să întreţii un judeţ întreg este imposibil. Am avut o discuţie în cadrul CJ pentru a merge la o negociere cu Consiliul Municipal Târgu Mureş, dar nu numai, ci şi cu cele din Reghin, Sighişoara, Luduş ş.a.m.d, ca ceea ce aparţine şi funcţionează pe raza localităţilor respective să fie preluate de consiliile locale şi să fie finanţate de la bugetele locale. Noi nu putem finanţa aceste instituţii din bugetul Consiliului Judeţean, iar bugetele lor sunt toate la un loc de şase, şapte ori mai mari decât bugetul CJ.
* Rep.: Dintre instituţiile subordonate, unde sunt cele mai mari probleme?
T.G.: Sunt două unităţi cu mari probleme, la Drumuri Judeţene unde, după ce am numit o conducere interimară, se află într-o cădere liberă, atât economic, cât şi din punct de vedere managerial. Acolo, pe lângă faptul că se organizează concurs pentru director, vom analiza si Consiliul de Administraţie, dar mai ales restructurarea ei. SURM, a doua societate cu probleme, mai mult ca sigur va fi preluată de către furnizorul principal de servicii de apă-canal Aquaserv.
* Rep.: Care ar fi modalitatea prin care s-ar putea gestiona mai eficient activitatea de cultură a CJ?
T.G.: Eu sunt pentru un centru judeţean de cultură, care să coordoneze aceste activităţi, să aibă un statut juridic şi economic propriu.
* Rep.: Este posibilă îmbunătăţirea relaţiei CJ cu principalele consilii locale?
T.G.: Ceea ce cred că ar fi foarte bine să se întâmple este ca unele şedinţe de comisii de specialitate, dar de ce nu şi de unele şedinţe în plen ale CJ, nu ar fi rău să se facă pe o tematică comună cu comisiile şi, respectiv, consiliile locale din localităţi, printr-un sistem de rotaţie. De exemplu, într-o lună la Târgu Mureş, apoi în altă lună la Luduş şi tot aşa trei, patru până la zece şedinţe care se derulează într-o jumătate de an.
* Rep.: Ce obiective aveţi legat de cariera politică şi profesională?
În ceea ce mă priveşte pe mine personal s-au vehiculat şi în presă că sunt vicepreşedintele consiliului judeţean, că sunt director gaz SPPM, ceea ce vreau să informez, în mod special, este că eu fac politică şi sunt ales judeţean fără a pune condiţii. Niciodată nu mi-am propus să sap pe altul ca să ajung în locul lui. Problema mea cea mai mare este această lipsă de pragmatism din partea politicienilor şi, mai ales, lipsa de preocupare a acestora vis-a-vis de problemele cetăţeanului, ei uită că sunt în slujba cetăţeanului. La mine vin zilnic, în medie 5 persoane, aleşi locali, primari, preoţi şi cetăţeni simpli cu probleme. Nici unul nu pleacă de la mine fără cel puţin să îl ascult, majoritatea problemelor lor le-am rezolvat direct, prin telefon ori prin participare efectivă. Ceea ce reclamă foarte mulţi dintre ei şi îmi cer scuze pentru lipsa de modestie este că prea puţini o fac din cei aleşi, atât colegi de partid, cât şi din altă parte. Suntem aleşi în nişte structuri de conducere şi uităm de tot ce am promis şi ne reamintim iarăşi cu trei, patru luni înainte de campanie ceea ce este extraordinar de păgubos atât pentru cetăţean, cât şi pentru noi. Politica se face cu campanie în fiecare zi.