„Legea Educaţiei, o şansă de afirmare pentru cadrele tinere”

Cancelarul general al Universităţii „Petru Maior” din Târgu-Mureş, Cornel Sigmirean, a participat sâmbătă, 15 ianuarie, la întâlnirea rectorilor universităţilor din România cu ministrul Educaţiei, tema discuţiilor fiind Legea Eduaţiei. Despre această întâlnire, precum şi despre prevederile noi legi în interviul care urmează.

Reporter: Cum au perceput cei prezenţi prevederile Legii Educaţiei?
Cornel Sigmirean: Din cei 18 rectori care au luat cuvântul, 15 s-au exprimat favorabil legii şi au acceptat cum trebuie să aplicăm această lege. Legea se aplică ad literam, dar se fac metodologii de fiecare dată asupra unei legi privind modul de aplicare. Nu au fost păreri contra din partea rectorilor prezenţi, oamenii în general au pornit de la premiza că este o lege şi nici nu aveau prea multe de comentat.

Rep.: Ce aduce pozitiv această lege?
C.S.: În primul rând, noua lege, prin metodologiile ei, are în vedere stimularea cercetării şi clasificarea universităţilor în funcţie de titlul de excelenţă pe care îl obţin şi care înseamnă exprimarea valorii în planul cercetării şi o nouă şansă acordată tinerilor. Această lege acordă o şansă mai mare afirmării tinerei generaţii, cadrelor didactice tinere prin faptul că acordă dreptul de conducere, de doctorat inclusiv lectorilor, după obţinerea habilitatului, habilitatul însemnând un titlu obţinut printr-un concurs. Până acum, exista un concurs pentru consacrarea profesorului pentru a conduce un doctorat. Acum se acordă acest lucru inclusiv lectorului, care obţine habilitatul. Acesta presupune să susţină un examen public, un proiect cu trei raportori şi după obţinerea habilitatului, obţine automat şi conducerea de doctorat.

Rep.: Cum va fi structurată finanţarea în noua lege?
C.S.: Finanţarea se va face în funcţie de calitatea de excelenţă. În următorii ani se vor clasifica universităţile în trei categorii şi vor avea prioritatate la finanţare instituţiile de învăţământ superior cu grad de excelenţă. La fel, în cadrul universităţilor vor putea acorda diferenţiat, viitorul rector va putea repartiza diferenţiat în funcţie de titlul de excelenţă pe care îl are o facultate sau un departament. Ca noutate a acestei legi, se desfiinţează catedra şi se creează departamente. Acest lucru poate fi o stimulare pentru cercetare şi pentru obţinerea unor performanţe mai mari, mai ales în plan ştinţific.

Rep.: UPM are o evaluare ARACIS…
C.S.: S-a făcut o primă evaluare, pe baza intrării universităţilor în sistem, va urma o nouă etapă a evaluării, care va evalua strict performanţa ştinţifică de cercetare şi atunci vor urma o nouă clasificare a universităţilor. Sigur că, calificativul obţinut de noi este foarte bun şi e optimist pentru noi, înseamnă că avem disponibilităţi mari pentru ca la următoarea evaluare care va clasifica universităţile şi va acorda titlul de universităţi de excelenţă, noi să putem spera la o poziţie cât mai bună, la nivelul de facultăţi şi departamente. Noi avem în cadrul UPM opt centre de cercetare, eu de exemplu conduc centrul de studiere a elitelor, creat acum şase ani şi dacă vom avea performanţe capabile să ne aducă un asemenea titlu ar fi deosebit de onorant pentru noi.

Rep.: Se face un pas înainte prin această lege?
C.S.: Se face acest pas înainte deoarece e clar că o ţară membră a Uniunii Europene cum este România, suntem obligaţi permanent să ne aliniem la standardele internaţionale. Anul trecut, când s-a publicat un clasament al cercetării ştinţifice, România era pe locurile codaşe, şi vrând nevrând suntem chemaţi să participăm şi noi în planul cercetării ştinţifice. Evaluarea ştiinţifică se face în măsura în care studiile tale sunt publicate în reviste cotate ISI. La noi nu exista acestă cultură, acum chiar revistele universităţii noastre sunt cotate la nivel naţional şi deja au început aplicaţia pentru a fi cotate ISI. E un sistem american de evaluare şi europenii l-au preluat şi în aceste condiţii şi noi ne aliniem la aceste standarde. Legea, şi mai ales descriptorii care vor fi pentru aplicarea metodologiilor, e clar că va mobiliza învăţământul pentru stimularea cercetării şi a vieţii ştinţifice. Universităţile care nu vor fi capabile să se înscrie în standardele propuse, sigur că se vor elimina şi vor determina ieşirea din sistem.