Emil Farago neîncrezător în viitorul Camerei Agricole

În cadrul viitorelor Camere Agricole, un rol important îl vor avea, sau ar trebui să îl aibă, şi asociaţile profesionale care să-şi exprime opinia în cadrul acestor structuri. Până la aplicarea acestei legi, urmează organizarea de alegeri pentru desemnarea reprezentanţilor în aceste structuri, din are sunt aşteptate să fac parte şi reprezentanţi ai grupurilor de producători. De la calculul hârtiei, la lucrul concret e însă cale lungă, viitorul acestor camere agricole fiind destul de incert. “Sunt interesat de acest subiect şi îl vom aborda în această săptămână la Bucureşti, în cadrul unei întâlniri cu organizaţia noastră profesională de legume şi fructe, la Ministerul Agriculturii. Se iau nişte modele care funcţionează în exterior. Acolo sunt făcute de jos în sus şi nu de sus în jos. Din cât am citit, am simţit, că asemenea structuri sunt făcute să acopere nişte persoane şi totul e o treabă politizată, care nu ţine de producători, ci de alte structuri. Este o structură foarte stufoasă, să faci Camera Agricolă la nivel de comună. Să fim serioşi, mai ales în cazul comunelor care nu au activitate, cu populaţie îmbătrânită”, a precizat Emil Farago, preşedintele grupului producătorilor de mere Reghin – Batoş.

Potrivit lui Farago, speranţele ca aceste structuri să fie funcţionabile este una desul de redusă, în contextul lipsei de incompetenţă de la nivel central. “Aceste camere, din ceea ce am citit, se doresc a fi un fel de struţo-cămilă care să preia ceva de la direcţiile agricole, să preia ceva de la consultanţă, ceva din ce înseamnă parea de stocare a informaţiilor, să dea nişte aprobări de trei lei. Facem încă o structură ca să ne lăudăm că am făcut ceva pentru agricultură. Am participat la o comisie la Camera Deputaţiilor unde erau specialişti din agricultură care discutau pe tema acestui mod de organizare. Vreau să spun că erau rupţi complet de realitate. Există personaje la nivelul legislativului, a Ministerului şi a direcţiilor agricole, care vorbesc de agricultură doar din amintiri”, a precizat Farago.

Ineficienţa ANCA

Un exemplu de structură înfiinţată care s-a dovedit neeficientă este Agenţia Naţională pentru Consultanţă Agricolă, care potrivit lui Farago trebuia să ofere consultanţă oamenilor care lucrează în agricultură, să-i deştepte, să le deschidă ochii, dar care nu au făcut nimic. “Discutam cu personaje din ministerul Agriculturii care vorbeau despre ANCA ca şi despre nu ştiu ce super structuri, care nu au făcut absolut nimic. Atâta vreme cât aceste structuri sunt gândite în laborator şi nu discutate cu cei care le aplică, degeaba se mai fac”, a menţionat Emil Farago.