Alegeri la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş: Klara Brînzaniuc vrea păstrarea spiritului de comunitate academică

La propunerea cotidianului Zi de zi, prof. univ. dr. Klara Brînzaniuc, candidată la funcţia de rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) din Târgu-Mureş, a fost de acord să răspundă unui set de întrebări despre prezentul şi viitorul instituţiei de învăţământ unde îşi desfăşoară activitatea.
Reporter: Ce v-a determinat să candidaţi la funcţia de rector?
Prof. univ. dr. Klara Brînzaniuc: UMF Târgu Mureş este aceeaşi universitate pe care şi eu am absolvit-o. Şi încă din primii ani după absolvire, am intrat în echipă ca asistent universitar, ca după mulţi ani să devin activ implicată în dezvoltarea şi managementul acesteia. În ultimii opt ani, în calitate de prorector ştiinţific, m-am dedicat pentru dezvoltarea cercetării şi a procesului academic de excelenţă, pentru că ştiu că această universitate are potenţialul pentru a le oferi. Şi în continuare consider că atât resursa umană, cât şi cadrul instituţional şi oportunităţile existente sunt resurse excelente pentru dezvoltare, daca sunt gestionate adecvat. Ultima perioadă mi-a pus la încercare răbdarea, caracterul, atitudinea despre colegialitate şi înţelegere. Însă ataşamentul faţă de această instituţie, colegi şi studenţi m-au determinat să îmi doresc să investesc în continure acelaşi dinamism şi putere de muncă pentru dezvoltarea universităţii. Vreau să continui proiectele începute pentru că ştiu că UMF Târgu-Mureş poate oferi un învăţământ medical de excepţie şi cercetare ştiinţifică de calitate.
Rep.: Care sunt principalele trei calităţi care vă recomandă pentru funcţia de rector?
K.B.: În primul rând, modul de funcţionare al instituţiei, cât şi contextul actual legal îmi este extrem de familiar şi îmi oferă posibilitatea de a analiza lucrurile în adevărata lor complexitate. Am fost un membru activ în echipa de management a universităţii atâţia ani, încât strategiile, valorile şi mecanismele de lucru ale acesteia sunt aspecte care le cunosc în detaliu. În plus, implicarea mea la nivel naţional în dezvoltarea diferitelor metodologii legale şi strategii din învăţământul superior îmi oferă cunoştinţele şi aptitudinile necesare de a conduce activitatea instituţiei bazându-mă pe un context real. Cu alte cuvinte, pot lua decizii informate pentru un management strategic al universităţii. În al doilea rând, una dintre valorile personale care se reflectă şi în activitatea mea profesională este că mereu am încercat să promovez înţelepciunea de a ne armoniza şi de a pune astfel capăt tensiunilor şi diferentelor dintre noi, indiferent la ce aspecte ne referim. Sunt o persoană orientată către rezultate, însă recunosc importanţa unui mediu strâns de colaborare academică. În acest sens, abordarea mea în momente tensionate este una care încearcă să aducă argumente raţionale la masa de lucru. Consider că o orientare către dezvoltarea universităţii şi identificarea cu valorile instituţionale, are potenţialul de a armoniza conflictele şi diminuează eventuale răbufniri care sunt orientate către interese personale sau de grup. În al treilea rând, pot spune că sunt un om dinamic care investeşte timp şi energie în proiecte care au potenţial şi nu sunt mulţumită până nu văd rezultate. Şi mă refer aici atât la nivel instituţional cât şi la nivel de resursă umană. O instituţie nu poate funcţiona dacă nu are o infrastructură adecvată. Şi în ultimii opt ani am investit pentu a o dezvolta – chiar dacă vorbim de laboratoare, corpuri instituţionale, facilităţi pentru studenţi şi corpul academic. Însă în acelaşi timp, recunosc importanţa resursei umane şi a pregătirii acesteia. Fapt pentru care am implementat proiecte care au permis pregătirea corpului academic, a tinerilor cercetători şi a studenţilor. Iar în anii care urmează, vreau să continui aceste proiecte. Şi vă asigur că voi da dovadă de acelaşi dinamism şi determinare de a crea oportunităţi pentru instituţie, ca şi până acum.
Rep.: Punctaţi, vă rog, trei idei principale ale planului dumneavoastră managerial.
K.B.: O abordare necesară este schimbarea de atitudine a corpului  academic, care trebuie efectiv implicat în viaţa universităţii în totalitatea sa. Aceasta presupune ca întregul corp academic, didactic, cel didactic auxiliar si administrativ, şi mai ales studenţii trebuie să cunoască  strategiile de dezvoltare ale universităţii cel puţin pe termen scurt şi mediu, iar echipa de management, proiecţia acestora pe termen lung. Vreau ca toţi cei care fac parte din această instituţie să simtă că îi aparţin cu adevărat. Şi în acest sens, în planul meu managerial am descris o serie de activităţi care au potenţialul de a maximiza acest proces. Pentru un program educaţional eficient, studentul şi tânărul specialist trebuie să se afle în centrul eforturilor noastre. Studentul este un partener în actul educaţional, iar paradigma în care acesta este doar un beneficiar de servicii, nu mai poate fi valabilă. Propun o orientare mai atentă către nevoile studenţilor şi implicarea lor activă în activităţile universităţii. Mai mult, un aspect esenţial este acela că voi promova şi dezvolta cadrul pentru implicarea activă a studenţilor în activităţi de cercetare, aspect care a fost deseori neglijat. Experienţa strict didactică nu mai este suficientă pentru devoltarea de profesionişti în domeniul medical, iar cercetarea ar trebui să devină o parte integrată a procesului academic. Şi nu în ultimul rând, planul meu managerial abordează şi dezvoltarea în continuare a unor iniţiative pentru creşterea performanţei de ansamblu a universităţii. Crearea de centre de cercetare, introducerea unui sistem intern de granturi de cercetare pentru studenţi şi cadrele didactice tinere, depunerea de proiecte de cercetare cu cercetători consacraţi din diaspora şi din universităţi ce acceptă afilierea şi la Universitatea noastră, implicarea cu rigurozitate în orice parteneriat ştiinţific internaţional şi naţional, asigurarea unei cariere în cercetare pentru cei mai merituoşi absolvenţi – prin includerea în echipa fiecărui grant a doctoranzilor şi postdoctoranzilor selectaţi prin competiţie ştiinţifică – sunt doar câteva din posibilităţile pe care doresc să le dezvolt prin decizii manageriale coerente şi strategii în consecinţă.
Rep.: Ce aspect din filozofia managerială a actualului rector, Constantin Copotoiu, veţi păstra în viitor?
K.B.: Dinamism în accesarea de resurse, deschidere spre colaborare,  suport pentru demersuri academice şi asumarea implementării lor,  responsabilitate publică exercitată conform legii şi cu validare prin decizii manageriale, asumarea realizărilor şi a neîmplinirilor, cu motivaţiile şi soluţiile posibile depăşirii lor. Şi dacă cineva doreşte mai concret prezentarea acestor aspecte, punctele tari din analiza SWOT din cadrului planului meu managerial cred că nu omite pe nici unul dintre acestea.
Rep.: Sunteţi de acord cu constituirea unei Universităţi Metropolitane la Târgu-Mureş?
K.B.: Orice colaborare şi devenire prezentă şi viitoare se poate structura numai în condiţiile păstrării tradiţiei şi identităţii. În opinia mea trebuie făcută disjuncţia între ceea ce reprezintă idei generoase ce pot sprijini dificultăţi ale momentului – unde nu exclud colaborare, suport reciproc şi orice demers prin care fiecare devine mai puternic şi performant – şi  soluţii aparent utile pe termen scurt pentru ameninţări cum sunt competiţia pentru resurse şi studenţi. Altfel spus, dacă există astfel de probleme, nu poţi să pui la punct o universitate cautând soluţii prin  unificarea cu o alta, ci în primul rând rezolvând problemele interne.
„De aproape şase luni analizez indicatorii care au influenţat această clasificare, datele instituţionale, strategiile ce le pot asigura redimensionare acolo unde pot fi gasite soluţii pe termen scurt şi lung. Ceea ce nu cred că mulţi conştientizează este faptul că de fapt în fiecare zi suntem în proces de evaluare şi clasificare şi de aceea folosirea energiilor în alt scop este o greşeală”
Rep.: Cum veţi gestiona tensiunile interetnice care – deşi uneori nu vrem să recunoaştem – mocnesc la UMF?
K.B.: Nu consider că există aşa-zise tensiuni interetnice în activitatea corpului academic. Există într-adevăr discuţii care uneori tind să se focalizeze mai mult pe interese de grup decât interesul universităţii şi a studentului. Iar acestea sunt exploatate de grupuri restrânse care se ascund după un conflict interetnic, deşi nu este cazul. Şi asta o simt şi studenţii noştri şi multe cadre didactice. Universitatea oferă un program foarte bun pentru cei care doresc să studieze în limba maghiară. Şi ceea ce din păcate nu recunosc public cei care doresc nelegitim o schimbare fundamentală structurală este că în momentul de faţă programele universităţii noastre sunt dezvoltate în condiţii egale pentru studenţii noştri români şi maghiari, atât numeric cât şi valoric. Iar schimbările administrative de care s-a discutat în ultimele luni, nu fac decât să crească costurile programelor, să contribuie la distanţarea studenţilor şi a colectivului didactic, şi nu au un aport real la îmbunătăţirea actului educaţional. Însă, în eventualitatea unor momente tensionate, voi reacţiona ca şi până acum: voi face apel la analizarea lucrurilor în ansamblu şi într-un mod raţional. Orice argument valid, sunt dispusă să îl discutăm şi împreună să găsim soluţii sustenabile pentru ca să oferim un învăţământ de calitate, respectând regulile, Carta Universităţii şi legile în totalitatea lor, nu numai unele dintre acestea.
Rep.: Sunteţi mulţumită de actuala clasificare a UMF?
K.B.: Nimeni nu poate fi mulţumit. Fiecare are dorinţa şi mulţi exprimă public că pot schimba acest lucru. Eu de aproape şase luni analizez indicatorii care au influenţat această clasificare, datele instituţionale, strategiile ce le pot asigura redimensionare acolo unde pot fi gasite soluţii pe termen scurt şi lung. Ceea ce nu cred că mulţi conştientizează este faptul că de fapt în fiecare zi suntem în proces de evaluare şi clasificare şi de aceea folosirea energiilor în alt scop este o greşeală. Am încercat să conturez şi în planul managerial câteva ameninţări în acestă direcţie, mai ales că în trei – patru luni vom parcurge o nouă evaluare, cea a fiecărui program de studiu şi cea mai complexă şi dificilă dintre aceste, cea a Şcolii doctorale. Dacă la clasificaţia anterioară au fost cuantificate doar domeniile medicină, farmacie, medicină dentară, acum vom asista la evaluarea fiecărui program din cadrul acestora. Unele domenii oferă două – trei programe, altele şapte – opt programe. Ceea ce am întreprins până în prezent pentru fiecare este adecvat până în această etapă, dar decizia internă instituţională, până la amănunte de evaluare, dimensionare, încadrare, restrucutrare este fundamentală şi nu poate fi făcută oricum şi deci nici de oricine. Trebuie asumată şi realizată în consecinţă. Va fi după mine piatra de încercare a noilor echipe manageriale. Va fi confirmarea performanţei sau dovada dilentatismului şi amatorismului managerial.
Rep.: Care sunt pârghiile prin care veţi stimula cercetarea medicală?
K.B.: Cercetarea este un punct esenţial în planul meu managerial. Procesul de cunoaştere ştiinţifică este extrem de important pe mai multe planuri: îmbunătăţeşte considerabil actul didactic prin dezvoltarea corpul didactic, dezvoltă capacitatea studenţilor şi a tinerilor cercetători prin oferirea de cunoştinţe şi abilităţi practice, întăreşte colaborarea la nivel instituţional, stimulează colaborarea la nivel naţional şi internaţional, aduce beneficii financiare şi structurale, creşteprestigiul universităţii, şi nu în ultimul rînd, de aplicarea rezultatelor acesteia beneficiază comunitatea întreagă. În consecinţă, mă voi implica activ în devoltarea unei strategii coerente de cercetare care să maximizeze oportunităţile de dezvoltare în cercetare. Concret, voi urmări: stimularea performanţei în cercetare prin alocarea de resurse spre departamentele şi cercetătorii performanţi; asigurarea infrastructurii pentru cercetarea modernă inclusiv achiziţionarea bazelor de date pentru accesul nelimitat la informarea ştiinţifică; susţinerea colaborărilor instituţionale deja existente şi iniţierea de noi parteneriate naţionale şi internaţionale cu instituţii de prestigiu pentru stimularea cercetării internaţionale şi interdisciplinare; sprijinirea accesării finanţărilor naţionale şi internaţionale, cât şi realizarea unui management eficient al granturilor câştigate prin birouri special dedicate cum ar fi Departamentul de Proiecte Europene şi structuri similare; susţinerea activă a studenţilor, tinerilor cercetători cât şi a corpului diactic şi de cercetare în accesarea oportunităţilor de dezvoltare profesională prin programe şi stagii profesionale asigurate de programe-cadru instituţionale; dezvoltarea paradigmei în care cercetarea şi actul didactic sunt percepute ca fiind interconectate şi stimularea şi sprijinirea tuturor cadrelor didactice în implicarea în activităţi de cunoaştere ştiinţifică şi stimularea şi susţinerea grupurilor de cecetare pe teme de interes în cercetarea medicală, şi promovarea iniţiativelor interdisciplare cu grad ridicat de inovaţie.
Rep.: Cum va arăta UMF la sfârşitul mandatului dumneavoastră?
K.B.: Nu îmi stă în fire să fac promisiuni nesustenabile, aşa că mă rezum la a spune că văd UMF Târgu-Mureş ca un model de formare şi exercitare profesională iniţială şi continuă, apreciată şi recunoscută naţional şi internaţional prin membrii comunităţii ei, specialişti şi studenţi, un centru care promovează activ cercetarea şi performanţa medicală şi o instituţie în care studenţii beneficiază de un act didactic complex şi de calitate. În plus, mă voi strădui să găsesc strategii pentru ca la UMF să dezvoltăm şi să păstrăm spiritul de comunitate academică, pentru care Târgu-Mureş a fost întotdeauna recunoscut.
Rep.: Ce părere aveţi despre contracandidaţii dumneavoastră?
K.B.: Aceştia îmi sunt colegi şi chiar mai mult, colaboratori în activitatea didactică şi managerială. Întotdeauna am apreciat competiţia, cu atât mai mult aceea în care contracandidaţii sunt oameni valoroşi. Abordarea fiecăruia în dezvoltarea viitoare a universităţii va fi arbitrată prin votul comunităţii care se va orienta spre durabilitatea soluţiilor propuse şi expertiza celor care le vor aplica. Şi sunt convinsă că cei care vor vota o vor face informat şi gândindu-se în perspectivă la binele universităţii. Albert Einstein susţinea că „perfecţiunea mijloacelor şi confuzia scopurilor pare să caracterizeze epoca modernă”. Singura satisfacţie pe care o doresc la finalizarea competiţei în care suntem este ca nici unul să nu reconfirmăm prin propria devenire acest adevăr.