INTERVIU. Rolul dieteticienilor în echipa medicală, reglementat prin legislație

Posibilitatea de a se angaja în spitalele de stat, întocmirea fișei nutriționale pentru pacienții cu diferite patologii, internați în aceste spitale, posibilitatea de înființare a unui colegiu al dieteticienilor și funcționarea cu statut de drept, sunt câteva dintre reglementările pe care Legea dieteticianului adoptată în anul 2015 și Normele metodologice de aplicare a legii, publicate recent în Monitorul Oficial, aduce absolvenților de Nutriție și Dietetică, de la cele șase facultăți din țară, respectiv Târgu-Mureș, Cluj Napoca, Timișoara, Iași, Suceava și Arad, noi perspective de dezvoltare profesională. Demersurile pentru legiferarea profesiei de dietetician au început de la Asociația Română de Nutriție și Dietetică din Târgu-Mureș și Asociația Dieteticienilor din România din Cluj-Napoca. Într-un interviu acordat cotidianului Zi de Zi, Florina Ruța, președinte al Asociație Române de Nutriție și Dietetică și șef de lucrări la disciplina Nutriție comunitară și igiena alimentelor în cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie Târgu-Mureș, a oferit mai multe detalii.

Reporter: Normele metodologice privind exercitarea profesiei de dietetician au fost adoptate la mai bine de trei ani de la promulgarea Legii Dieteticianului. Cât de așteptate au fost aceste norme de către dieteticieni?

Florina Ruța: Au fost foarte așteptate, ținând cont de faptul că noi am solicitat demararea acestui proces legislativ încă din anul 2012. Bineînțeles că am trecut în această perioadă de timp de la agonie la extaz, agonia de la început când nu reușeam să ne facem auziți, dat fiind faptul că nu eram un număr suficient de mare de dieteticieni, până la extazul promulgării Legii 256 din 2015 (n.red. – Legea Dieteticianului). Această bucurie însă nu a ținut foarte mult pentru că imediat ne-am confruntat cu necesitatea elaborării normelor metodologice de aplicare a legii amintite și se pare că acest proces a durat mai mult decât ne-am așteptat, mai bine de trei ani. Dar acum, depășirea și a acestei etape, este o mare realizare și bucurie pentru noi, dar în același timp și o foarte mare provocare, suntem absolut conștienți că greul de abia acum începe.

Chiar dacă a fost greu mă gândesc la ceea ce a zis Confucius ”cea mai mare glorie nu o dobândești atunci când nu ești doborât, ci atunci când te ridici după ce ai căzut” și cu acest gând suntem pregătiți să mergem mai departe și avem viziuni pe termen lung pentru această profesie. Suntem recunoscători pentru sprijinul pe care l-am avut din partea colaboratorilor și colegilor noștri, politicieni, care au avut viziunea avantajelor pentru sănătatea umană, pe termen lung, a acestei categorii profesionale, în special domnului doctor Florin Buicu.

Rep.: Varianta aprobată de Guvern diferă puțin de proiectul inițial. Ce s-a păstrat și ce s-a eliminat?

F.R.: S-a păstrat partea care reglementează practica dieteticianului în spital. Bineînțeles că acest lucru este important pentru că dieteticianul se va dezvolta ca și profesionist în acest context, dar mai urmează și alte documente și acolo vor fi incluse completări necesare, spre exemplu Statutul Colegiului Dieteticienilor din România, va cuprinde și alte aspecte privind exercitarea profesiei de dietetician.

Rep.: Care sunt pașii următori?

F.R.: Următorul pas la care vom lucra este înființarea Colegiului Dieteticienilor din România. Ulterior începe munca care va trebui orientată în primul rând spre ridicarea standardelor de pregătire profesională a dieteticienilor, avem modele europene. Deja la nivel de universitate pregătirea studenților acestei specializări a fost mult îmbunătățită și, în continuare, responsabilitatea Colegiului este să continue această pregătire și să o dezvolte la nivel de profesioniști în domeniu.

Nutriționistul și dieteticianul va profesa în cadrul unei echipe medicale. Ei nu vor fi așa cum au mai fost descriși, simpli comercianți de produse așa zis minune, nu vor fi comercianți de detoxuri sau de produse de înfrumusețare, pentru interese financiare. Ei trebuie să completeze veriga lipsă din sistemul de sănătate românesc, dietetica, astfel încât pacientul să beneficieze de o îngrijire completă. Dacă nivelul de profesionalism ridicat, la care aspirăm, este atins, atunci ne vom face cunoscuți chiar prin vocea pacienților care vor beneficia de serviciile dieteticienilor.

Rep.: Spuneați că în pregătirea dieteticienilor vor fi aplicate modele europene.

F.R.: Este vorba de programele de pregătire continuă, conferințe, cursuri, vor exista credite și acestea se vor putea primi prin participarea la evenimentele menționate,  care vor aduce un plus de informație asupra a ceea ce este nou în domeniu, rezultatele ultimelor cercetări științifice. Ne vom orienta spre dietetica bazată pe dovezi.

Rep.: Având în vedere că există legea, normele, dieteticienii în ce domenii vor putea profesa față de ceea ce fac acum doar în privat?

F.R.: Există trei domenii mari în care ne dorim ca dieteticianul să activeze în România: terapia clinică dietetică sau dietetica clinică,  aici este zona de spital, de cabinete medicale, pe urmă există dietetica administrativă – administrare de blocuri alimentare de spital, și dietetică comunitară care se referă la programe adresate populației, politici de îmbunătățire a sănătății nutriționale și de influențare a alegerilor alimentare, la nivel populațional.

Rep.: Beneficiarul final este pacientul, în cadrul acestor mari direcții ce va însemna terapia lui, realizată de dietetician?

F.R.: În momentul în care pacientul ajunge la dietetician cu un diagnostic medical acesta va trebui să completeze îngrijirea, respectiv să își aducă aportul la îngrijirea pacientului din punct de vedere al alimentației, oferind recomandările nutrițional-dietetice cele mai adecvate, în contextul patologiei stabilite de către medicul specialist.

Va putea profesa și în spitale, va putea deservi mai multe secții, dieteticianul având rolul elaborării unui plan nutrițional pe perioada de spitalizare. Poate pacientul va fi doar câteva zile spitalizat, îngrijirea post-spitalizare fiind  de asemenea foarte importantă, urmărind să asigure pacientului nutriția potrivită pe lângă medicație și tot ceea ce ține de partea medicală.

Rep.: Va putea fi angajat de către spital?

F.R.: Ne dorim foarte mult acest lucru, sperăm ca managerii de spitale să înțeleagă importanța unui dietetician clinic, așa cum se întâmplă în țările dezvoltate, și să aibă o largă deschidere în a angaja dieteticieni.

Rep.:Va putea face parte și din echipa medicală în cabinetul medicului de familie?

F.R.: Bineînțeles. Studenții noștri de la specializarea Nutriție și dietetică efectuează practică în cabinetele de medicină de familie. Avem o colaborare foarte bună cu Asociația medicilor de familie Mureș, prin sprijinul dr. Remus Șipoș. Astfel vor fi pregătiţi pentru eventualitatea în care vor ajunge să lucreze cu medicii de familie.

Rep.: Ce mesaj aveți pentru dieteticieni?

F.R.: Mă bucur că au avut răbdare, că au crezut în această profesie, în tot acest timp, și le transmit că de acum încolo va fi mai greu, va trebui să fim foarte bine pregătiți și să dovedim profesionalism pentru a face față unor standarde ridicate, să facem cinste profesiei, să muncim având în suflet dorința și crezul că putem ajuta.

A consemnat Arina TOTH