DSVSA Mureş, activităţi în sprijinul producătorilor locali

De bine, de rău, trăim într-o lume în care alimentația nu mai e sezonieră. Dacă dorim, spre exemplu, să ornăm sarmalele de Crăciun cu niște căpșuni, putem fi siguri că undeva, chiar și în miez de iarnă, le putem găsi într-un supermarket autorizat și că nu suntem nevoiți să apelăm la traficanții de căpșuni. Dar acum ne apropiem de sezonul legumelor și fructelor proaspete românești. Nu mai trebuie să ne mulțumim cu gogonele murate undeva prin Africa și cu mere culese din copaci argentinieni. Și există o mare plăcere în a-ți vedea numele țării sau al orașului tău pe etichetele produselor din magazine sau de pe tarabe. Oricât de rotundă și mare s-ar crede pătlăgeaua aia chinezească, tot mai bună este cea crescută pe meleagurile noastre.

Dar oricât de mult ne-am bucura că în zilele noastre poți alege dintre zeci, poate sute, de tipuri și feluri diferite ale aceluiași produs, în special în această perioadă a anului, nu trebuie scăpat din vedere faptul că ne aflăm, totuși, într-o economie de piață. Producătorii, în special cei locali, încearcă mereu să ofere clientului un produs cât mai deosebit și care să nu se asemene prea mult cu produsul vecinului de tarabă. Consumatorul trebuie să fie sigur că pentru el, riscurile de orice tip, în special cel de îmbolnăvire, sunt cât mai scăzute. Un client fericit înseamnă, automat, un producător mai bogat.

Și ca să se minimalizeze orice potențial pericol, atât în ajutorul clientului, cât și în al producătorului, vine Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentului (DSVSA). Mulți dintre noi am auzit de această instituție de la televizor sau în șuierul vântului de vară, dar poate că nu știm cu exactitate care este rolul ei, cum contribuie la sănătatea publică și cum susține ea producătorii locali. Redacția cotidianului Zi de Zi a intrat în contact cu directorul executiv al DSVSA Mureș, dr. Kincses Sandor, pentru a-i adresa câteva întrebări ce privesc activitatea acestei instituții publice.

Reporter: Vă rog să faceţi o prezentare a instituției a cărei activitate o coordonaţi.

Kincses Sandor: Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentului este o instituție publică cu personalitate juridică. Este subordonată Agenției Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentului și Guvernului României. Avem trei linii principale pe care lucrăm. Prima este sănătatea animală. În special ne ocupăm cu bolile animalelor vii.

Partea de siguranța alimentelor se ocupă cu produsele de origine animală, însemnând lapte, carne, brânză, ouă și produse de origine non-animală, produse agricole. Partea de siguranța alimentelor definește faptul că noi ne ocupăm cu tot ce înseamnă abator, fabrică de procesare a laptelui, a cărnii, carmangerii, dar și cu supermarketurile. Toate sunt sub supravegherea noastră.

Avem și partea de laborator care se lucrează pe două planuri: sănătatea animală, cu diagnosticarea bolilor animalelor domestice și sălbatice și partea de siguranța alimentelor, care se ocupă cu analize microbiologice și fizico-chimice. Toate acestea  în cadrul laboratorului.

DSVSA Mureș are un număr total de 117 angajați, dintre care 85 sunt funcționari publici și 32 sunt medici contractuali. Medicii contractuali se află în permanență la unitățile de procesare sau abatorizare. Ei asigură controlul oficial. Funcționarii publici se ocupă cu inspecția și controlul.

Rep.: Care sunt atribuțiile instituţiei?

K.S.: În responsabilitatea noastră revine identificarea animalelor. Noi avem biroul de identificare și înregistrare a animalelor crotaliate, toate fiind în evidența noastră. Avem un număr de 94 de circumscripții sanitar-veterinare la nivelul județului, unde sunt medici primari. Ei sunt coordonați de către noi. Au contract cu DSVSA pentru un program național de control al bolilor – vaccinări obligatorii, recoltări probe -, efectuează manopera acestor lucrări și noi verificăm calitatea.

Rep.: Care este importanța instituției în economia județului Mureș?

K.S.: Importanța are două aspecte. Noi răspundem de sănătatea tuturor animalelor domestice, adică a animalelor de companie, dar și a animalelor din sectorul zootehnic, cu importanță economică. Sunt verificate și supravegheate de instituția noastră pentru tot ceea ce înseamnă boli.

Pe partea de siguranța alimentelor suntem singura instituție cu specialiști care asigură controlul pe întreg lanțul alimentar, începând de la furaje, din fermă, până la procesare, vânzare, consum. Avem medicii noștri, după cum v-am spus, care sunt în unitățile de procesare. Sunt acolo zi de zi și asigură asistența sanitar-veterinară. Avem și laboratorul care este un laborator cu 60 de metode acreditate RENAR, care înseamnă foarte mult și, pe siguranța alimentului și pe sănătatea animală, efectuăm peste un milion de analize anual. Este o cifră uriașă.

Rep.: Numărul mare de analize înseamnă că sunt multe animale și produse de origine animală. Cum se compară această cifră din județul Mureș cu celelalte județe?

K.S.: Dacă luăm efectivele de animale, suntem județul cu al doilea cel mai mare efectiv de ovine din țară. În Mureș sunt peste 700.000 de ovine. De asemenea, suntem numărul trei la bovine, având peste 85.000 de bovine. Mai mult, suntem județul cu cea mai mare producție de lapte din toată țara. Avem peste 15 unități de procesare a laptelui, dar și şase abatoare, acestea din urmă lucrând mai mult pentru piața internă. Avem peste 20 de unități de procesare a cărnii. Ca și domeniu de activitate, suntem în top 5 județe la nivelul național.

Avem cel mai mare număr de mistreți examinați pentru pesta porcină africană. Anul trecut s-au luat peste 2.300 de probe, cu ajutorul gestionarelor fondurilor de vânătoare care ne-au furnizat probele. Nu am avut rabie sau turbare de şase ani. Din fericire, toxiinfecții alimentare nu am avut de o perioadă lungă de timp. Eu consider că în România, ca domeniu de activitate, suntem în primele cinci județe din țară.

Rep.: Care este importanța Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor la nivelul județului Mureș?

K.S.: Cea mai simplă modalitate de legalizare a vânzărilor sunt formele de înregistrare care se fac pentru vânzare directă. De exemplu, lapte sau ouă. Vorbim de produse primare. Orice producător de lapte, ouă, poate să vină la noi și îl înregistrăm cu cea mai mare plăcere. Bineînțeles, trebuie să respecte anumite reguli legale.

Avem posibilitatea de a efectua analize la nivelul laboratorului sanitar-veterinar. Crescătorii de animale sunt într-o strânsă legătură cu noi în ceea ce privește identificarea animalelor. Baza de date privind animalele, specia ovină, caprină, porcină și bovină este la noi. În ceea ce privește pașapoartele animalelor, orice schimbări care intervin în efectivele de animale, în starea de sănătate a acestora, noi suntem prima instituție care avem contact cu crescătorii și producătorii.

Rep.: Când vine vorba de  producătorii locali, cum îi sprijiniţi?

K.S.: Le asigurăm, în primul rând, documentația necesară. Organizatorul târgului vine, noi le spunem cine poate să participe – vorbim strict din punct de vedere legal – care sunt cerințele, sfaturi, mai mult privind siguranța alimentelor. Ori de câte ori sunt festivaluri, târguri, serbări, colegii noștri sunt prezenți și verifică expozanții sau comercianții.

În ceea ce depinde de noi, de instituție și de toți colegii, întotdeauna stăm la dispoziția crescătorilor, producătorilor, bineînțeles în termenele și limite legale. Nu putem să facem cum vor ei de multe ori. În ceea ce e legal, încercăm să îi ajutăm. Când sunt diferite expoziții ale producătorilor locali, ale producătorilor agricoli din județ sau chiar și ale producătorilor sau procesatorilor mai mari, întotdeauna suntem în sprijinul organizatorilor de asemenea evenimente, târguri, expoziții.

A consemnat Alex PĂTRAȘCU