REPORTAJ. Tâmplăria, o meserie tradițională, dar și de viitor

Târgu-Mureșul riscă să își piardă tradiția de prelucrare a lemnului, atât ca meserie, cât și ca artă. Zaharie Fărcaș, șeful de atelier și maistrul în prelucrarea lemnului la Liceul Tehnologic „Ion Vlasiu”, își amintește cu mândrie, dar și cu tristețe, de modul în care întreprinderile de acest fel din județul Mureș creau produse de o înaltă calitate artistică și tehnică.

Principalul obstacol, lipsa acută a elevilor înscriși

Situația prezentată de Zaharia Fărcaș este dramatică. La clasa a XI-a profesională acum sunt doar 9 elevi înscriși. Nu există nicio clasă de liceu care să absolve anul acesta, este doar clasa a X-a. Și acest lucru este și mai trist dacă se ia tradiția în considerare.

„Și este vestită tâmplăria în Târgu-Mureș. La Facultatea de Inginerie a Lemnului din Brașov nu prea mai sunt elevi plecați de la noi, de zeci de ani deja. Dacă vin copiii să se pregătească, să-i atragem cu prezentări, cu scule și utilaje de performanță. Am fi vrut să creăm o clasă, cu o comandă numerică pentru utilaje. Dacă se depune proiectul la Inspectorat și nu se face clasa, nu se mai pot aloca fondurile, a spus Zaharie Fărcaș.

„Atmosfera de clasă e chiar foarte bună. Elevii chiar doresc să execute lucrările. Problema este că sunt și foarte mulți copii într-o clasă. La practică, în meseria noastră, nu pot fi 23 de copii, ci trebuie să fie un număr mai mic. De exemplu, în Ungaria, când am vizitat o școală de acest profil, erau 7-8 elevi într-o grupă. Altfel poți să-i înveți, în astfel de condiții. Dacă sunt însă 23 de elevi, este imposibil”, a mai afirmat Zaharie Fărcaș.

Pe lângă lipsa efectivă a elevilor înscriși la școli profesionale, distribuirea claselor este și ea o problemă. Clasele se alocă în principal pentru licee. În această situație, Zaharie Fărcaș recunoaște că nici măcar legătura pe care o păstrează cu directorii de licee teoretice și tehnologice din Târgu-Mureș nu mai ajunge.

„Am și eu o vârstă”, a precizat maistrul, menționând că în 1986, când și-a început cariera, la Liceul „Ion Vlasiu”, erau 36 de maiștri, pe când astăzi au rămas doar 2.

Situația secției de prelucrare a lemnului de la Liceul Tehnologic „Ion Vlasiu” este un paradox inversat. Dacă acum este dotat acceptabil, dar nu are elevi, în trecut elevi erau, dar echipamentele lipseau cu desăvârșire. Zaharie Fărcaș și-a amintit că la începutul anilor ’90, când a preluat atelierul, acesta nu avea nici măcar echipamentele și componentele de bază, iar el a fost nevoit să remedieze situația. Maistrul a detaliat: „Cu strădanie și cu ajutor de la agenții economici, am pus atelierul pe picioare, am lucrat și pentru export. Dar fiindcă s-au redus mult clasele, nu mai poți lua astfel de lucrări. Am colaborat foarte bine cu Mobex-ul și cu alte întreprinderi, sau cu SC Niraj Ace-Brad Prod SRL din comuna Eremitu, județul Mureș, alături de care am produs suporturi de lemn. Dar sunt foarte puțini elevi, și prea puține ore de practică. Și copiii sunt prea mulți într-o clasă. Nu poți merge într-o hală de mașini cu 23 de elevi. Ce poți să faci?”

Potrivit acestuia Primăria municipiului Târgu-Mureș a oferit finanțare pentru achiziționarea unor echipamente specializate, ceea ce este, după spusele lui Zaharie Fărcaș, o îmbunătățire considerabilă a dotării atelierelor liceului. Astfel, atelierul are acum un pistol de găurit, traforaje, un aparat de pirogravat, dar și de exhaustare locală.

Liceul Tehnologic „Ion Vlasiu” păstrează de foarte mult timp o relație strânsă cu întreprinderile și firmele de specialitate din zonă, din țară, sau chiar din străinătate. Printre acestea, după cum amintește Zaharie Fărcaș, se numără Mobex, Global Art sau Studio Mex, unde în mod normal mergeau grupe de elevi în practică.

„Dar deja sunt foarte puțini elevi la practică, la școlile profesionale, aceștia îndreptându-se mai mult spre liceu. Nu sunt nici foarte pregătiți, nefiind toți apți pentru liceu, mai bine ar fi pentru meserie”, a adăugat maistrul cu tristețe.

Posibilități atrăgătoare pentru dezvoltare profesională

Potențialul de a face meserie și carieră este substanțial și profitabil. „Meseria de tâmplărie va fi bună oricând. Îți poți face un dulap, un pat, sau o noptieră, orice se poate face… Cei de la liceu pot urma o facultate, iar pentru cei de la profesională sunt foarte mulți agenți comerciali care ne cer meseriași. Dar nu avem”, a spus Zaharie Fărcaș.

Și, în final, acesta este mesajul pe care dorește să îl transmită maistrul specializat în prelucrarea lemnului. A fi tâmplar sau sculptor în lemn este o carieră de viitor. Atâta timp cât va fi nevoie de mobilă, finisaje, sau construcții generale în lemn, tâmplarii vor avea de lucru. Și prețul mediu pentru manoperă nu este neglijabil. După cum a explicat și Zaharie Fărcaș, majoritatea elevilor de acum se înscriu la liceu și nu ajung să își atingă potențialul. Acest lucru se datorează tocmai faptului că acei elevi cu abilități excepționale tehnice, de a prinde o meserie ușor și bine, ocolesc școlile profesionale din diverse motive.

Dar speranța moare ultima, și atâta timp cât mai există voința de a continua, tradiția de prelucrare a lemnului din județul Mureș nu va dispărea complet, ea își mai poate încă reveni! Acum când viața de tip „off-grid” și chiar gospodăria tradițională devin opțiuni din ce în ce mai populare, tâmplăria și arta prelucrării lemnului sunt și mai relevante! Poate vom ajunge și noi să prețuim produsele de manufactură, în cazul nostru, a lemnului, înainte ca lemnul nostru brut să ia direct calea străinătății.

Natură, suflet, artă și industrie.

Sonia ANDRAȘ