Stema, o nouă mândrie pentru Gănești

Simbolurile sunt foarte importante pentru oameni. Ele ne unesc într-o societate. Avem impresia că cei care stau sub egida aceleiași steme nu ne sunt doar vecini, ci chiar frați. De aceea este important pentru fiecare localitate să aibă un semn sub care să se (re)unească cetățenii. Până nu demult, comuna Gănești nu avea o stemă, fapt care ar fi putut chiar și să pericliteze (mai mult sau mai puțin, desigur) relațiile pe care localitatea le are cu orașele înfrățite de peste hotare.

Dar acest lucru s-a schimbat în momentul în care Monitorul Oficial al României – Partea I, nr. 206 din 2 martie 2021 a publicat Hotărârea de Guvern privind aprobarea modelului stemei comunei Gănești, din județul Mureș, document semnat de primul-ministru al României, Florin-Vasile Câțu și contrasemnat de Cseke Atilla Zoltán, ministrul Dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.

Într-un interviu acordat cotidianului Zi de Zi luni, 15 martie, edilul șef al comunei Gănești, Balog Elemér, a vorbit despre semnificațiile și importanța „heraldei”, a cărei creări și aprobări a durat mai bine de 10 ani.

„Sunt foarte bucuros și mândru că localitatea noastră are acum o stemă oficială. Este benefic pentru fiecare localitate, comună, municipiu, oraș pentru că te ține ceva aproape în localitatea respectivă prin steagul și prin elementele care sunt introduse în stema respectivă. Îi unește pe oameni. Am fost foarte bucuros când am obținut aprobarea stemei, fiindcă au încercat și foștii primari care au fost înaintea mea. La un moment dat dosarul nostru a ajuns cumva sub preș. Am demarat acțiunea. Am implementat în a rezolva și această problemă pe lângă toate investițiile și tot ce s-a făcut. Bineînțeles, primul pas a fost o Hotărâre de Consiliu și după ce s-a aprobat în Hotărâre de Consiliu, pe urmă cu societatea comercială SC Heraldica SRL am făcut trei variante și cea pe care o avem la ora actuală a fost varianta bună și legală, ca să fim și în legalitate. Procesul a durat destul demult, poate chiar mai mult de 10 ani. Cum am spus, la un moment dat poate s-a pierdut undeva dosarul nostru, dar mie îmi place să duc până la capăt lucrurile pe care le încep. Atâta am insistat până am obținut această stemă, bineînțeles cu simbolurile care sunt pe ea”, a specificat Balog Elemér.

Un frate e mereu binevenit

Comuna Gănești este înfrățită cu nu mai puțin de patru localități din străinătate, dar face parte și din Asociaţia Internaţională a Localităţilor cu Nume de ”Vamă”. Conform lui Balog Elemér, localitățile înfrățite întrebau mereu de ce Găneștiul nu are un simbol doar al său.

„Bineînțeles, înainte să ajungem să aprobăm în Consiliu, am discutat cu cetățenii. Sincer să vă spun, cum am fost și consilier și apoi viceprimar, acum sunt la al treilea mandat de primar, am fost și în străinătate și toate localitățile cu care am fost înfrățiți ne întrebau dacă nu avem steag. De aici a pornit ideea. Și acum, după finalizare, am avut feedback de la cetățeni, care sunt foarte bucuroși că și comuna Gănești are un steag. De peste 20 de ani, suntem înfrățiți cu unul din cele mai mari cartiere din Budapesta, Csepel. Mai avem aici lângă graniță aproape Nagyhegyes. Alt oraș înfrățit este Tiszalúc și bineînțeles suntem în asociația a localităților „Vámos” unde suntem peste 18 comune. Aici sunt și din Slovacia, Ungaria și mai este și Coroisânmartin din România. În această asociație sunt toate localitățile care încep cu „Vámos”. Ne întâlnim în fiecare an, bineînțeles anul trecut din cauza pandemiei nu ne-am întâlnit. Și în acest an, până în prezent întâlnirea este sub semnul întrebării. Dar întâlnirile sunt, de regulă, anuale. Și noi când vom merge la această întâlnire vom putea fi mândri că avem o stemă a comunei”, a declarat edilul șef.

O Vamă pentru Bacchus

Potrivit Hotărârii de Guvern, stema are forma unui scut triunghiular, împărțit în trei câmpuri cu simboluri specifice localității.

„Stema comunei Gănești se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și cusut în partea superioară. În partea superioară, dreapta, în câmp roșu, se află un ciorchine de strugure de aur cu frunză natural. În partea superioară, stânga, în câmp roșu, se află trei spice de grâu de aur. În partea inferioară, în câmp albastru, se află un pod de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat”, se notează în textul descriptiv al stemei din Monitorul Oficial.

Simbolistica heraldică a fost explicată de Balog Elemér. Conform acestuia, strugurele simbolizează zona viticolă, iar spicele de grâu agricultura care a continua, dar pare să se dezvolte prin munca tinerilor care investesc în ea. Poate cel mai interesant este simbolul podului. Anterior, cei care nu erau localnici, pentru a putea ajunge în satul Gănești, trebuiau să plătească o sumă modică. Coroana murală cu turn crenelat simbolizează calitatea de comună a localității.

„Am ales ciorchinele de strugure, pentru că este o zonă viticolă și oamenii de aici se ocupă cu viticultura de foarte mult timp. Toate simbolurile le-am ales împreună cu cetățenii. Spicele de grâu au fost alese fiindcă este zonă agricolă și la noi în comună chiar și acum avem mai mulți fermieri, mai mari și mai mici, dar sunt tineri și se ocupă de agricultură. Podul este cel mai interesant, în opinia mea. Din anii 1940-’50 până în anii ’60, cei care au trecut pe Podul Târnavei trebuiau să plătească vamă. Asta a fost ceva interesant. De aici a venit și denumirea localității, Vámos. Toți cei care nu erau cetățeni ai comunei trebuiau să plătească o sumă modică pentru a trece pe pod. Culorile au fost alese prin Consiliul Local. Înainte de a face orice, mie îmi palce să discutăm în consiliu și cu cetățenii. Așa s-a ajuns la aceste culori”, a explicat primarul comunei Gănești.

Comuna Gănești se află situată în Podișul Transilvaniei, fiind străbătută de râul Târnava Mică. Este compusă din patru sate: Gănești, Păucișoara, Seuca și Sub Pădure. La ora actuală, comuna are 3.511 de locuitori și este administrată de Balog Elemér, aflat la a treilea mandat.

Alex PĂTRAȘCU