FOTO: Tehnica olăritului aprofundată la Muzeul ”Anton Badea”

Atelierele din cadrul proiectului ”Mureșul creativ și multicultural” inițiat de Primăria municipiului Reghin și Muzeul Etnografic ”Anton Badea” au continuat marți, 7 septembrie, cu un moment dedicat olăritului, protagoniști fiind meșterii olari Mathe Attila și Mathe Margit din Corund.

„Corundul este considerat unul dintre centrele importante de ceramică din Europa, unde, încă din Evul Mediu s-a dezvoltat o adevărată industrie de olărit. Primele însemnări despre ceramica din această zonă și despre meșterii localității datează încă din primii ani ai secolului XVII. În jurul anilor 1670 olarii din Corund au început să producă, pe lângă ceramica roșie nesmălțuită, și plăci de sobă – cahle. Olarii timpului au reușit să aprovizioneze prin produsele lor – în afara zonei Ciucului – întreg Ținutul Secuiesc precum și așezările săsești ale Transilvaniei. Produsele care se aflau la mare căutare în acea perioadă erau oalele de diferite dimensiuni, nesmălțuite, precum: oale de gătit, oale de lapte, vase și blide folosite la diferite evenimente – nunți, botezuri, înmormântări și clăci”, a precizat muzeograful Kozma Jozsef.

Oaspeți din Corund

În prezent, numărul olarilor din Corund este unul mic, relativ la alți ani, existând câteva familii în cadrul cărora meșteșteșugul a fost transmis, care participă cu obiectele pe care le confecționează la târgurile din țară, la muzee, la sărbători și la diferite alte ocazii, Corundul fiind în continuare un centru de ceramică, din Transilvania, în care tradiția a rămas vie.

Un merit în acest sens le revine și celor doi oaspeți ai Muzeului Etnografic ”Anton Badea”, care au prezentat celor prezenți tehnica prin care lutul se transformă într-o frumoasă opera de artă.

„Încă de mic copil mă îndeletnicesc cu olăritul, meșteșug pe care l-am moștenit de la părinții mei. La început mai din joacă, apoi de la vârsta de 15 am am început să iau lucrurile în serios în ce privește olăritul. De atunci mă ocup de olărit alături de soția Margit. Împreună încercăm să ducem mai departe această frumoasă tradiție. În Corund mai sunt și alți meșteri olari, dar de vârsta mea nu mai prea sunt, majoritatea sunt persoane în vârstă care duc această tradiție a ceramicii de Corund. Avem doi copii, și sper ca și ei să îmbrățișeze acest meșteșug. Nu neapărat ceramica de Corund este mai superioară decât altele, importantă este tradiția existentă aici, specifică fiecărei zone unde olăritul s-a dezvoltat de-a lungul vremii”, a declarat Mathe Attila, meșter olar din Corund.

Copiii prezenți la acest atelier au fost extrem de curioși de modul cum ia naștere un obiect de ceramică, mai mult de atât, au fost la rândul lor mici olari preț de câteva ore.

„E și normal ca cei mici să fie curioși, în condițiile în care nu au mai văzut pe viu așa ceva, fapt pentru care au fost extrem de prinși de etapele de lucru, în special modelarea lutului la roată. Le-am prezentat roata, element de bază în ce privește olăritul, respectiv modul cum se modelează lutul pentru a obține diverse obiecte. Primul lucru ese scoaterea lutului din apă după care vine măcinat, amestecat cu apă apoi iar măcinat până materialul devine o pastă. Aceasta vine pusă pe roată unde capătă diferite forme pe care dorim să le facem. Apoi punem caolina, procedeu necesar pentru obținerea culorii albe, iar după uscare obiectul vine pictat și băgat la cuptor. Există mai multe etape de ardere până ce obiectul capătă o formă frumoasă. Cu aceste produse care le facem mergem la târguri, expoziții, în special la evenimentele organizate de muzeele din țară. Chiar săptămâna trecută am fost prezenți la Sibiu, la Târgu Olarilor, apoi la Iași la Târgul național de ceramică tradițională „Cucuteni 5.000”, la Târgul Olarilor „Ochi de Păun” de la Rădăuți. La invitația celor de la Muzeul Etnografic ”Anton Badea” suntem prezenți și la Reghin, unde venim pentru prima dată. Îi mulțumim Roxanei Man pentru invitație, noi fiind prezenți prea puțin în această zonă, unde, spre bucuria noastră am ajuns în cele din urmă”, a menționat Mathe Attila.

Alin ZAHARIE