Curs postuniversitar nou la UMFST. Ce poate face învățătura în timpul Pandemiei? Ce trebuie să facă învățătura! Invatamant
  • redactia
  • 0 comentarii
  • 1320 Vizualizări

Curs postuniversitar nou la UMFST. Ce poate face învățătura în timpul Pandemiei? Ce trebuie să facă învățătura!

Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ”George Emil Palade” din Târgu Mureș va desfășura, începând cu data de 15 noiembrie, un curs acreditat de Ministerul Educației Naționale cu denumirea „Formarea și pregătirea ofițerilor de legătură pentru securitatea infrastructurilor critice naționale/ europene”. Cursul va avea 225 de ore, se va desfășura on-line, cu frecvență, în perioada noiembrie 2021 – martie 2022, numărul de locuri disponibile este de 30/ serie, taxa de școlarizare este de 3.000 de lei, iar la final absolvenții vor avea specializarea de Ofițer de legătură pentru securitatea infrastructurii critice naționale/ europene, ocupație prezentă în Codul Ocupațiilor din România (Cod COR 242227).

În ceea ce privește lectorii, aceștia dețin specializări adaptate curriculei, după cum urmează: Nicolae Ploeșteanu (conferențiar universitar doctor – specializare la Geneva în domeniul securității), Mihaela Natea (conferențiar universitar – specializare în politici de securitate), Adrian Boantă (prodecanul facultății organizatoare – specializare în legislație), expert Leda Panaiot (specializare în Anglia – infrastructuri critice în sectorul energetic), expert Adina Rus (specializare în sectorul resurselor umane), expert Laura Varga (specializare în măsuri de protecție a mediului), Călin Handrea (expert în situații de urgență), Adriana Mustocea (expert în informații clasificate), Daniel Manea (expert în planificare măsuri și evaluare riscuri și identificare de vulnerabilități), Gabriel Niță (expert în gestionarea informațiilor), Mihai Jucan (expert în structuri de securitate).

Directorul cursului este conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu, care a avut amabilitatea de a ne oferi detalii suplimentare despre acest demers unic în peisajul academic din România.

Reporter: Sunteți cadru didactic la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ”George Emil Palade” din Târgu Mureș la specializarea Drept. Credeți că în această perioadă învățământul s-a poziționat adecvat în raport cu misiunea acestuia și cu ce ar putea face pentru a sprijini societatea să facă față mai bine sfidării lipsită de sentimente ale actualei Pandemii?

Conf. univ. dr. Nicolae Ploeșteanu: Un răspuns simplu: Nu. Totuși, am să încerc să vă detaliez și circumstanțiez. Învățământul din România, în special cel public, s-a angajat, asemănător tuturor celelalte domenii și instituții, pe calea de a răspunde psihotic provocărilor Pandemiei. Am afirmat public la două săptămâni după ce fusese declarată starea de urgență anul trecut că „pandemia” cea mai periculoasă va fi cea la nivelul „psihologiei mulțimilor” și, în secundar, dar originar, pandemia medicală. Ei bine, în acest context, revenind specific la învățământ, acesta s-a limitat la luarea măsurilor igienico-sanitare pentru a preveni efectele pandemiei. Oare aceasta este misiunea principală a învățământului? Îmi vine să râd sau să plâng. Ar fi fost briliant dacă, urmare a unei viziuni politice corecte, toate „tunurile” ar fi fost fixate pentru ca fiecare instituție/ entitate/ domeniu să încerce să producă soluții pentru prevenirea sau combaterea pandemiei, potrivit expertizei și propriei competențe. Știu că a fost o introducere mai lungă, dar era necesară. Dumneavoastră aveți cunoștință despre vreun curs făcut de vreo instituție sau companie, de tipul: ”Cum se combate Pandemia, pas cu pas, în sectorul cutare sau cutare?” În afară de informații transmise constant în mediul online și mass-media și fără să includă apanajul discernământului, precum și tutoriale despre măsuri de igienă sanitară, totul s-a oprit brusc: sistemul de învățământ a rămas acolo unde era, adică nu răspunde provocărilor societății; celelalte sisteme se găsesc exact în aceeași ipostază, dar nu voi insista asupra acestora, pentru că nu este „patern”.

Rep.: Am înțeles, dar vă rog să detaliați, după această introducere, ce ați dori de la învățământ în perioada Pandemiei.

N.P.: Îmi doresc să facă ceea ce reprezintă misiunea sa: să instruiască! Nu a făcut-o! Aceasta a fost a doua cea mai mare vulnerabilitate din perioada Pandemiei și, din nefericire, și-a produs complet efectele! Toate persoanele, din toate domeniile, și-au continuat activitățile fără nicio instruire specifică și bazată pe metode științifice! Azi, suntem o țară de „cunoscători de sacrificiu”, deoarece fiecare învățăm pe propria piele și sub presiunea unei Pandemii naturale medicale și a unei Pandemii artificiale de panică! Trebuia ca sistemul de învățământ să fie cel care aduce instruirea la timpul real al necesității ei!

Rep.: Să schimbăm registrul interviului: dumneavoastră faceți ceva în acest sens?

N.P.: Cel puțin încerc! Am inițiat anul trecut un curs postuniversitar cu denumirea „Formarea și pregătirea ofițerilor de legătură pentru securitatea infrastructurilor critice naționale/ europene”.În esență, acest curs are menirea de a forma profesioniști la nivelul managementului companiilor și instituțiilor publice, care să știe cum se reacționează în cazul unor dezastre și a unor situații deosebite, precum Pandemia.

Rep.: Referitor la acest curs postuniversitar, denumirea pare să aibă legătură cu persoane care sunt cadre militare sau este vorba despre altceva?

N.P.: Principial, nici un fel de legătură! Denumirea „ofițer” provine de la traducerea din limba engleză a termenului „officer”, care are înțelesul unei persoane responsabile pentru stabilitatea și reziliența unei infrastructuri critice. Iată: The National Liaison Officer. În realitate, este vorba de un post suport care trebuie să sprijine orice companie pentru a face față situațiilor de criză!

Rep.: Este o profesie ceea ce propuneți?

N.P.: Evident, este profesia denumită în codul ocupațiilor din România: Ofițer de legătură pentru securitatea infrastructurii critice naționale/ europene, stabilită în Codul Ocupațiilor din România la rubrica Cod COR 242227.

Rep.: Înțeleg că militați pentru o profesie necunoscută! Ce faceți pentru a combate acest aspect?

N.P.: Da! Este o profesie prea puțin cunoscută datorită ignoranței de la nivelul Statului! Această profesie înseamnă să cunoști cum se gestionează situațiile de criză!

Rep.: Care este legătura dintre The National Liaison Officer și gestionarea Pandemiei?

N.P.: Un „officer” sau responsabil pentru gestionarea Pandemiei ar fi cunoscut cum să reacționeze, dacă ar fi știut pe baza pregătirii. Zero: niciunul nu  a știut și niciunul nu va ști… De ce? Pentru că nu au instruire! Dacă au puțină descendență vin să învețe la cursul pe care l-am inițiat!

Gestionarea Pandemiei era în portofoliul Ofițerului de legătură pentru infrastructuri critice, în prima etapă! Nimeni nu a cunoscut acest lucru! Eu am început un curs care să îi pregătească pe cei interesați!

Rep.: Ce ne puteți spuneți legat de costurile cursului?

N.P.: Orice persoană se poate înscrie. Plătește o taxă cumulată de până la 3.000 de lei când consideră că are posibilitatea sau când este necesar. Este mai importantă înscrierea!

Rep.: Ce argumente aveți în privința utilității acestui curs?

N.P.: Profilul celui care urmează cursul va fi în stare să gestioneze o situație de criză, precum Pandemia!

Rep.: Pe ce grup țintă mizați?

N.P.: Dacă am fi într-o societate funcțională, s-ar grăbi mulți să facă acest curs! În loc să dea 20.000 de euro pe la tot felul de universități, ar prefera să vină la calitate. Cine? Spre exemplu, un profesionist de la o mare companie sau de la Instituția Prefectului! Ar putea, dacă sunt deștepți, de la firme particulare, pentru că îi învață cum se face „Un Lucru Bun”! Întrebați-mă dacă sunt interesați!

Rep.: Cu ce credeți că un curs postuniversitar de acest tip vă ajută?

N.P.: Spre finalul interviului am să vă spun despre esență. Vă învățăm! Vă instruim! Aceasta este misiunea învățământului! Între timp, bucuria mare este că pentru pregătirea cursanților se concertează cei mai buni specialiști!

Rep.: Cine sunt cei care îi vor învăța pe cei interesați?

N.P.: Sunt exact ce mi-am dorit de la început: sunt cu toții specialiști, persoane care au demonstrat specializarea lor. De aici, începem discursul… Am o bucurie deosebită că vom ține cursuri cu lectori adaptați la cele mai înalte standarde! Cred că în România nu există un nivel asemănător! Este cea mai mare bucurie să stau cu persoane care mi-au fost studenți! De excepție!

Rep.: Vă rog, totuși, să ne furnizați câteva nume…

N.P.: Văd că mă provocați, așa că vă detaliez… Spre exemplu, pe legislație vorbim cu Prodecanul de la Drept, domnul Adrian Boantă! Pe probleme legate de mediu, vorbim cu un fost ministru al Mediului, doamna Lucia Varga. Pe probleme legate de energie vorbim cu cea mai pregătită persoană, Leda Panaiot, coordonator specializat din zona energetică; dacă vorbim despre ce trebuie să facă cineva în perioade de urgență atunci când personalul apare în funcția lui firească, vorbim cu Adina Rus, expertă în relații de muncă. Atunci ce credeți: vom avea cursanți sau nu? Pe informații clasificate, avem specialiști din zona celor care răspund și coordonează domeniul; pe zona de intervenții de urgență ne va instrui domnul Călin Handrea, de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență și tot așa…

Rep.: Vă rog să ne spuneți, pe scurt, despre inițiativa dumneavoastră și legătura cu Pandemia!

N.P.: Dacă se pregăteau la un curs, ar fi știut, dar vor ști cel puțin următoarele: ce și care sunt infrastructuri critice? Printre altele, Spitalul Județean… Infrastructura critică națională este un element, un sistem sau o componentă a acestuia aflat pe teritoriul național, car este esențial penttru menținerea funcțiilor vitale ale societății, a sănătății, a siguranței securității, bunăstării sociale ori economice a persoanelor și a căror perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ la nivel național ca urmare a incapacității de a menține respectivele funcții. În același timp, infrastructura critică europeană este o infrastructură critică națională a cărei perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ asupra a cel puțin două state membre ale Uniunii Europene. Importanța impactului se evaluează din perspectiva criteriilor intersectoriale. Acesta include efectele ce rezultă din relațiile intersectoriale de dependență de alte tipuri de infrastructuri. Dar să continui cu exemplele… Care sunt vulnerabilitățile infrastructurilor critice și cum gestionăm riscurile? Spre exemplu, ce înseamnă sufocarea sistemului de primiri urgențe la un spital sau cum reacționăm la un incendiu provocat de dispozitive de stocare a oxigenului pentru pacienți COVID. Cum gestionăm personalul angajat în perioadă de pandemie? Spre exemplu, modificările necesare în regimul de tele-muncă. Ce informații trebuie să strângem pentru a evalua riscurile asupra infrastructurilor critice? Spre exemplu, starea psihologică a populației trebuie documentată pentru a ști cum se relaționează pentru stabilitate. Ce rol are mediul înconjurător în reziliența populației la o situație de criză? Spre exemplu, ne găsim în prezența unei migrații spre mediul rural, datorită efectelor pandemiei. Cum gestionăm crizele din domeniul energetic? Cred că deja știți la ce mă refer, pentru că ne îndreptăm spre o situație cu asemenea valențe…

Rep.: Unde se fac înscrierile la curs?

N.P.: Pentru înscrieri și relații despre curs sunt disponibile două adrese de e-mail, ioana.catana@umfst.ro și nicolae.ploesteanu@umfst.ro, precum și numărul de telefon 0265-262.275, interior 102 sau 0745-510.422. Totodată, înscrierile se pot face și la sediul UMFST de pe strada Nicolae Iorga nr. 1 din Târgu Mureș

A consemnat Alex TOTH

Distribuie:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Recomandari


Citeste Zi de Zi Online


 

 

 




 

 

 

Print


 

Transilvania Business

ARHIVE