Martirii din temniţele comuniste cinstiţi la Târgu-Mureş

Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai” în parteneriat cu Instituţia Prefectului Judeţul Mureş şi Primăria Municipiului Târgu-Mureş a organizat joi, 11 mai, conferinţa naţională „O istorie fără opţiuni: victimele regimului comunist.” Evenimentul a marcat dedicat Ziua Naţională de Cinstire a Martirilor din Temniţele Comuniste.

Evenimentul a fost marcat de prezenta a numeroși profesori și cercetători, dar și reprezentați ai cultelor religioase: prof.Sigmirean Cornel (director Inst.Gh.Sincai), cercetător Liviu Plesa (CNSAS), lector Răzvan Paraianu (UMFST), prof. Liviu Țârău (Univ. Babeș Bolyai), Novak Zoltan (director al Inst.pentru studierea problemelor minorităților naționale din Romania), prof.Gabriel Moisa (Univ. din Oradea), Marin Pop (Muzeul Județean Salaj).

„În anul 2017 a fost adoptată legea prin care data de 14 mai a deveni Ziua Naţională de Cinstire a Martirilor din Temniţele Comuniste. De ce 14? Pentru că în noaptea de 14 spre 15 mai 1948 peste 10.00 de oameni au fost arestaţi, apoi anchetaţi, condamnaţi şi repartizaţi la închisorile din România. Printre ei s-au aflat preoţi şi înalţi ierarhi, oameni politici şi mulţi alţii, lista este foarte lungă. La Sighet doar, potrivit ultimelor cercetări au pierit 200 de oameni, miniştrii, prim-miniştrii, reprezentanţii elitei româneşti interbelice. Ca urmare, astăzi, în memoria lor şi pentru cunoaşterea unui trecut care încă ne apasă şi care ne va apăsa multă vreme, despre care se scrie mult şi care se interpretează de foarte mulţi am organizat această conferinţă”, a spus profesorul Cornel Sigmirean, care a mai subliniat că este pentru prima dată când această zi este marcată la Târgu-Mureş.

Viceprimarul municipiului Târgu-Mureş a transmis un mesaj cu această ocazie.

„Se spune că dacă vrei să ucizi spiritul unui popor este sufiecient să-i ucizi elitele şi acest lucru l-a făcut regimul comunist prin arestarea, începând din noaptea de 14 spre 15 mai 1948 a peste 10.000 de oameni, floarea intelectualităţii româneşti. Nu au scăpat de prigoana declanşată de regimul comunist nici reprezentanţii cultelor şi elitele politice, între ele liderii Partidului Naţional Ţărănesc şi cei ai Partidului Naţional Liberal. Ne facem astăzi o datorie de onoare prin a marca pentru prima dată la Târgu-Mureş această zi”, s-a arătat în mesajul transmis de Alexandru Gyorgy.

Biserica Greco-Catolică a fost reprezentată de părintele-vicar Liviu Ursu care a dat citire mesajului transmis de Preafericitului Părinte Cardinal Lucian, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică.

„Este o ocazie potrivită să amintim în acest moment solemn mărturia de credinţă a celor şapte episcopi martiri beatificaţi de Sfântul Părinte Papa Francisc pe Câmpia Libertăţii de la Blaj pe data de 2 iunie 2019. Martirii temniţelor comuniste se roagă din ceruri cu noi şi pentru noi. Chiar pe data de 13 mai se organizează la Sighet pelerinajul anual al Bisericii Greco-Catolice la Cimitirul Săracilor şi nu pot să nu amintesc faptul că acel loc freamătă de dorurile martirilor îngropaţi în morminte necunoscute de oameni, dar ştiute de Bunul Dumnezeu”, s-a arătat în mesajul transmis.

Cu acest prilej a avut loc şi lansarea volumului „Iuliu Maniu. Sfinxul de la Bădăcin” scrisă de Marin Pop, istoric la Muzeul Judeţean Sălaj. Volumul este concretizarea proiectului Edituri Școala Ardeleană „Iuliu Maniu”. „De la bun început, trebuie spus că ceea ce ne propune autorul nu este o biografie clasică și nici un studiu monografic. Este, mai degrabă, un portret alcătuit din liniile sugerate de dezbaterile publice din ultimele decenii, care au avut ca preocupare viața și activitatea politică ale lui Iuliu Maniu. De aceea, volumul este constituit tematic din studii și articole publicate de Marin Pop în reviste de cultură și socio-politice, între care amintim valoroasa publicație Caiete Silvane (Zalău). Acestea nu sunt texte de popularizare a istoriei, ci reconstituiri istoriografice ale unor subiecte legate de evoluția lui Iuliu Maniu în spațiul public, preponderent în epoca interbelică. Autorul a realizat o bogată documentare arhivistică, a investigat presa vremii, memorialis­tica și a intervievat câteva persoane care l-au cunoscut pe Iuliu Maniu, aducând interpretări istoriografice noi. În același timp, prin tematica propusă și stilul exprimării, istoricul sălăjean Marin Pop se adresează tuturor cititorilor interesați și fascinați de personalitatea extraordinară a celui care după Marea Unire i se spunea „Sfinxul de la Bădăcin”, se arată în prefaţa volumului semnată de Vasile Puşcaş.

Sanda Viţelar