VIDEO: Bastioanele Cetății Medievale Târgu Mureș și istoria lor

Cetatea se află în inima orașului Târgu Mureș, fiind ridicată chiar în centrul orașului. Acest lucru nu a fost mereu așa, pentru că orașul s-a construit în jurul Cetății, nu cetatea în jurul orașului. Fiind întinsă pe 4,3 hectare, Cetatea adăpostește șapte bastioane care erau conectate între ele în caz de atac asupra cetății. Pentru a cunoaște și noi istoria bastioanelor, Florentina Vary, director interimar la Centrul de Cultură și Artă din Târgu Mureș, ne-a făcut un tur ghidat și ne-a povestit detaliat istoria și modul de păstrare a bastioanelor până în zilele noastre.

Reporter: Ce ne puteți spune despre primul bastion din Cetate?

Florentina Vary: Primul bastion pe care îl vedem când intrăm pe poarta nordică a Cetății este Bastionul Măcelarilor. Bastionul Măcelarilor adăpostește un teatru care funcționează acum, în această locație. Este important de știut că fiecare bastion din cele șapte a fost construit și întreținut de câte o breazlă și de acolo vine și denumirea lor. Ele sunt construite în stil italian, dar niciodată nu au fost destinate doar apărării sau războiului, pentru că în mod normal ar fi trebuit să fie umplute cu pământ pentru a rezista unui atac. Ele fiind destinate mai mult brezlelor, întreaga cetate este un locaș pentru meșteri. Practic este un spațiu de creație, pentru că aici se făcea cărămidă, pâine.

Rep.: Cât s-a păstrat acum din bastioanele medievale?

F.V.: Bastionul Dogarilor a fost atestat între anii 1632-1633, dar evident au existat cel puțin patru stadii de reconstrucție ale Cetății, ale Bisericii. Deci ceea ce vedeți acum este oarecum rezultatul între ceea ce a rămas și ceea ce s-a reconstruit. Unele lucruri s-au salvat, altele au fost reconstruite pe baza documentării arheologice. Inclusiv și Biserica s-a restaurat de curând. Deci ceea ce vedem acum nu este Biserica din 1600 sau 1700, ci vedem ceea ce s-a putut păstra în acest timp.

„Nimic nu se pierdea într-un fel, dar nici nu se păstra nimic.”

Rep.: Ce s-a întâmplat cu rămășițele bastioanelor după ce erau atacate?

F.V.: În perioada medievală oamenii nu erau preocupați să conserve urmele așa cum suntem noi preocupați, mai ales din secolul XIX-XX. Practic, dacă ceva era distrus și nu se mai putea repara, cărămizile sau ancadramentele de la acea clădire, se foloseau pentru altceva. Nimic nu se pierdea într-un fel, dar nici nu se păstra nimic. Având în vedere diferitele etape de revoltă, de război, atacuri sau foc, foarte multe vicisitudini au trecut peste cetatea din Târgu Mureș, dar și peste restul cetăților din Transilvania.

Rep.: Cum erau legate între ele bastioanele?

F.V.: Bastionul Blănarilor care momentan adăpostește două expoziții ale unor doi artiști importanți. Lângă el se vede o bucată din zidul vechi al Cetății și drumul de strajă. Era foarte important ca bastioanele să fie legate între ele printr-un drum de strajă care în caz de atac, permitea accesul de la un bastion la altul.

Rep.: Ce reprezenta Bastionul Porții în perioada Medievală?

F.V.: Avem în centrul zidului Bastionul Porții, în stânga lui fiind Bastionul Mic, iar în dreapta Bastionul Croitorilor, ele făcând parte din cele șapte bastioane de care am pomenit. Pe bastionul Porții s-a păstrat o parte dintr-o înscriere care practic aduce un omagiu breslei care a construit acest bastion. Sus de tot sunt niște guri prin care se putea arunca smoală. Este tot o tactică medievală de apărare. Se arunca cu smoală sau cu apă fierbinte. Ele s-au păstrat atât la Bastionul Porții, cât și la Bastionul Mic. Nu așa arăta intrarea în cetate. Este un proiect făcut mai târziu, fiind un proiect modern prin care se încearcă refacerea unei atmosfere medievale.

Rep.: Ce ruine se găsesc lângă Bastionul Porții?

F.V.: Lângă Bastionul Porții avem vestigiile unei fabrici de cărămidă. Este posibil să fi fost una dintre primele astfel de fabrici din zona noastră. Din asta se confirmă din nou faptul că aici a fost un loc al meșterilor, al creației. Inițial a fost un castel ale cărui vestigii nu s-au păstrat, dar având în vedere poziția extrem de fravorabilă, s-a continuat și s-a păstrat fortificația, îmbogățind-o de fiecare dată cu noi amplasamente.

A consemnat Diana CĂRBUREAN

Video: Alin PETRE