Revista ”Yeseuri” 2 lansată în Palatul Parlamentului

Palatul Parlamentului – Sala de expoziții „Constantin Brâncuși”: Literatura contemporană și arta medievală – ca expresii ale civilizației și sufletului omenesc!

Într-o frumoasă zi de toamnă bucureșteană (19 septembrie), în Sala de expoziții, ,,Constantin Brâncuși”, din incinta Parlamentului României, s-au întâlnit pentru câteva ore bune, cuvântul scris și rostit cu pictura și artele decorative. Liantul dintre cele două forme ale expresiei sufletului omenesc a fost, cum altfel, muzica folk, lansată în eter și-n sufletele oamenilor de cunoscutul cantautor Nicu Nicușor…

Reîntâlnirea prietenilor vechi și înfiriparea de noi prietenii au completat acest, adevărat, balsam pe suflet.

Manifestarea, de o amploare fără precedent, înlesnită de renumitul artist plastic Răducu Marin, curatorul Expoziției de Artă Medievală, care s-a manifestat în aceeași Sală a Parlamentului, a debutat, începând cu ora 15.00, cu prezentarea editurii „Hertzog” din Târgu Mureș, păstorită de arhitectul și artistul plastic Dan Iatscu – Iatzco, acesta având de-a stânga și de-a dreapta sa o pleiadă de condeieri experimentați, o adevărată „artilerie grea” întru „creșterea limbii românești ș-a patriei cinstire”, cum ar spune Ienăchiță Văcărescu. A fost, astfel, lansat Numărul 2 al Revistei de Istorie, Artă, Literatură – ”Yeseuri”, în aplauzele unui auditoriu reprezentat de artiști și profesori ai cuvântului și ai artelor de toate genurile și calibrele.

Despre Revista ”Yeseuri”, al cărui „arhitect spiritual” este Radu Iatscu – Iatzco, celebrul poet și critic literar Adrian Al Lui Gheorghe spunea, cu ocazia, apariției primului număr al acesteia: „O revistă curajoasă și realmente frumoasă apare la Târgu Mureș, sub direcția artistului plastic Radu Iatscu – Iatzco și care (mai) este (și) spectaculoasă, de la primul număr (…). La cât mai multe numere…”

Așadar, fondatorul acestei inedite reviste, școlit în atmosfera avangardismului contemporan francez, cu care a avut de-a face, cât timp a adăstat în leagănul de respirație culturală a Parisului, domnul Radu Iatscu – Iatzco, este secondat, în această „dregătorie” literară de prof. dr. Constantin Nicușan (redactor-șef), Florina Moldovan și Călin Dumitru Covrig (redactori-șefi adjuncți), precum și de un valoros Colegiu de redacție, din care fac parte: Alexandru Uiuiu (Bistrița), Daniel Cristian Dumitru (Craiova), Liviu Apetroae (Iași), Mona Maria Vâlceanu (Pitești), Andrei Breabăn (Suceava), Iuliu Filip (Republica Moldova), Iulian Ionașcu (Franța), Gheorghe Vințan (Spania), precum și de alți colaboratori pe teme de grafică din Sankt Petesburg, Brazilia, Bulgaria, Maroc etc.

A urmat lansarea următoarelor cărți de poeme: „Dies Irae”, de Denisa Crăciun din Franța, „focuri spre cer”, de Monica Adriana Florian, și „gânduri ascunse”, de Carmen Crefelean Cîrje, ultimele două autoare având girul editurii „Hertzog” din Târgu Mureș. Despre lirica celor trei autoare au vorbit Constantin Nicușan și Vasile Datcu, Vasile Macoviciuc, Dumitru Nicodim, Dumitru și Elena Sîrghie…

Atmosferă de elocință spirituală

Redăm, aici câte-un fragment din cronicile semnate de Dumitru și Elena Sîrghie la volumele de poezie ale Monicăi Adriana Florian și Carmen Crefelean Cârje…

Dumitru Sîrghie: «Regăsim, în această carte frumos aromitoare, urmele de pe „podeaua dragostei”, care nu se șterg niciodată… Culegem, fără mari eforturi, metafora înflorită a poeziei, cea care „redă-n cuvinte/ gustul de îmbrățișare” și, mai mult decât atât, întâlnim, în persoana doamnei Monica-Adriana Florian, „artistul însetat (care) soarbe nemurirea”, din propria-i operă. Deși, „de la zenit la nadir/ soarta lumii cade”, deși „suntem plăpânzi/ fantome în mișcare/ de trăire flămânzi/ în lumea asta mare” și, Doamne, periodic, florile de tei ne plâng despărțirile, viața fiindu-ne, shakespearean, ca o scenă eternă de teatru, Monica-Adriana Florian, găsește, în lirică, „odihnirea în sine”, pacea și împăcarea cu universul său lăuntric, dându-și mâna cu poezia-alinare, conștientă de efemeritatea timpului.»

Elena Sîrghie: „Volumul, de debut ,,gânduri ascunse”, semnat de d-na Carmen Crefelean, este o carte despre noi, despre fiecare dintre noi. Pentru că, în paginile celor 23 de poezii, este vorba despre iubire, ură, neliniști, temeri, efemeritatea timpului, despre speranță, despre vise și visuri.

Toate aceste stări și sentimente sunt bine ascunse în gânduri, iar autoarea ne dă de înțeles că, de aici, nu poți evada decât cu ajutorul cuvintelor, fie cele strânse într-o bibliotecă, fie cele așternute de tine pe hârtia timpului: ,,Cuvântul,/ unelte mici, /rudimentare poteci spre suflet”.

Cu ajutorul cuvintelor dintr-o bibliotecă, poți retrăi ,,emoții/(…), teamă,/ speranță,/ frig/ sau dogoare”, adică, ,,un întreg spectacol al vieții”. Printre cărți, este locul în care ,,sufletul se odihnește”. Pentru că, mărturisește autoarea: ,,am simțit/ că pot fi oriunde/ neplecând nicăieri, / că pot spune multe negrăind niciun cuvânt,/ că pot să mă pierd/ știind mereu unde sunt”. Dar, mai ales, pentru că ,,e locul în care mă vindec…”

Printre nenumărații scriitori ai patriei române, prezenți la această cinstită și aristocratică adunare, au mai fost zăriți și poeta Evelyn Croitoru (Uniunea Scriitorilor București), criticul de artă Armand Steriadi și mulți, mulți alți condeieri și iubitori ai diverselor arte, care aduc onoare și cinste limbii române contemporane, atât de des avariate de vremurile (a)culturale pe care le trăim.

 Așa cum spuneam la începutul acestor gânduri printre rânduri, cântărețul de muzică folk, Nicu Nicușor, a încoronat operele celor care și-au lansat revista, dar și cărțile de poezie, într-o atmosferă de elocință spirituală, prietenie și voie bună…

Ipostaze Medievale

Cealaltă activitate, organizată, în aceeași zi, tot în cadrul Salonului Național de Artă Medievală, cu ocazia Zilelor Bucureștiului, Expoziția „Ipostaze Medievale – Revalorificări contemporane” s-a derulat, maiestuos, tot la Palatul Parlamentului, Centrul International de Conferințe, Sala „Constantin Brâncuși”.

Artiști prestigioși au expus lucrări inspirate din iconografia creștină, realizate în tehnici consacrate în perioada medievală (bizantină, romanică și gotică): frescă, mozaic, vitraliu, tapiserie, ceramică, sticlă, metal, grafică, pictură, sculptură etc.

Expoziția a evidențiat, astfel, atât patrimoniul românesc de artă și de arhitectură medievală, cât și pe cel european, punând accentul pe interferențele imagistice, prin decriptarea simbolisticii ca sursă inepuizabilă de inspirație creatoare. Iconografia creștină transcede toate domeniile culturii mondiale, având ca punct de plecare și consolidare „Mileniul de Aur” bizantin, creștinismul fiind cunoscut drept o religie a cărții care luminează calea și care înnobilează viața oamenilor, în căutarea sensurilor  existenței în Iubire, Adevăr și Frumos, pentru recuperarea Edenului pierdut din uitarea de sine.

Imensul patrimoniu iconografic medieval a fost valorificat și reinterpretat, de-a lungul timpului, prin intermediul unor valoroase creații literare, plastice, muzicale, teatrale, cinematografice etc. În ultimele decenii, se poate observa un interes sporit pentru „actualizarea” epocii medievale, prin ceremonii, ritualuri și pelerinaje desfășurate în incinta vechilor cetăți europene, inclusiv românești (Sighișoara, Sibiu, Târgoviște, Râșnov etc.).

În cele 12 ediții precedente, au fost expuse peste 1.200 lucrări realizate de peste 400 membri UAPR, din toate secțiile de arta plastică și decorativă. Artiștii selectați au adus la Sala de Expoziție lucrările în primele trei zile pentru panotare și deschidere pe 6 septembrie.

Prezentăm, în continuare, fragmente din luările de cuvânt ale criticului de artă Marius Tița și artistului plastic și curatorului acestei Expoziții de Artă Medievală, bucureșteanul Marin Răducu…

Marius Tița, critic de artă: „Iată, că ne întoarcem pe simeze, după o perioadă de pauză, cauzată nu neapărat doar de pandemie, ci și din alte motive… Ne reîntâlnim în această sală de gală  superbă, Sala Brâncuși, care ne primește cu drag, mai ales că această ediție a Salonului este una foarte bogată, intensă, strălucită, iar modul în care artiștii au fost primiți pe simeze a fost unul entuziast (…). Ca de obicei, suntem curioși și sunt curios care e tendința acestei ediții. Aici se coagulează și se așază o tendință, care vine de la expozanți, de la acești artiști foarte talentați, care se întâlnesc aici, căci doar în acest mod se mai poate înțelege ce înseamnă acest filon numit „medieval”, unde găsim tot felul de tendințe, care trasează o modă, un gen de clădire, o rezonanță istorică și, desigur, o trăire religioasă, prin icoanele și imaginile plasabile în zona medievală.  Este o formă istorică, pe care noi o transformăm într-o formulă estetică și aceasta este esența Salonului de Artă Medievală.  Suntem bucuroși că, iată, în 2023, revine pe simeze, cu foarte multă străduință, artistul plastic Marin Răducu. Încă o dată s-a întrebuințat la maximum și a reușit să  ne reunească  și să-i mobilizeze pe toți acești artiști deosebiți, prezent la acest Salon cu mare încărcătură emoțională și artistică.”

Marin Răducu: „Suntem, din nou, în Sala Constantin Brâncuși din Palatul Parlamentului și, ca în fiecare an, în luna septembrie, facem acest Salon Național de Artă Medievală, cu cca 100 de artiști ai UAP, din toate secțiunile Uniunii. Avem exponate de sculptură, ceramică, tapiserie, pictură, materiale și obiecte diverse, încât există aici o mare diversitate artistică, care poate să ilustreze această perioadă Medievală, care, uneori, este considerată ca fiind una „neagră”(…) dar construcțiile care au rămas în urma meșterilor, a constructorilor acestei perioade, arhitectura și catedralele realizate în acea epocă dovedesc o perioadă de forță, de mare angajament și credință, încât de-a lungul secolelor au influențat stilurile romanic, gotic și bizantin, în toate domeniile artistice… muzică, literatură și, mai ales, artele vizuale… De aceea, noi ne bucurăm, în fiecare an să contemplăm și să expunem aceste realizări importante, admirându-le împreună.”

Mulțumiri și felicitări, domnilor Radu Iatscu – Iatzco și Marin Răducu.

Miruna GINERICA,

Slatina