Ce spuns psihologii mureșeni despre ocupația de analist comportamental

Sediul DGASPC Mureș de pe str.Trebely nr.7, a găzduit astăzi 6 octombrie, de la ora 9.00, o întâlnire a psihologilor membri ai Colegiului Psihologilor Romnânia, filiala Mureș pentru a dezbate implicațiile măsurii legislative asupra profesiunii de psiholog si asupra calității serviciilor oferite beneficiarilor, odată cu exercitarea profesiei de analist comportamental și înfiinţarea Colegiului Naţional al Analiştilor  Comportamentali. Motivele principale ale întâlnirii au fost punctul de vedere negativ al Guvernului României, faptul că măsura legislativă a fost adoptată în mod tacit de Senatul României, Camera Deputaților este camera decizională, iar comisiile de muncă și sănătate sunt comisii raportoare.

 Evenimentul a fost onorat de prezența deputatului Csep Andrea. Căliman Janina Crina, director general adjunct al Direcției de Asistență Socială pentru Persoane Adulte, Jakab Gabriela , președinte Filiala Mureș a Colegiului Psihologilor din România, psihologii Ciortea Ildiko, Traian Moldovan și Vasile Borz, au luat pe rând cuvântul conturând diferența majoră dintre o metodă de intervenție validată științific și o profesie. Psihologia este profesie, iar analiza comportamentală aplicată este o metodă de intervenție validată științific.

Analiza comportamentală aplicată e doar o metodă

Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de analist comportamental, precum si pentru înfiinţarea, organizarea si funcţionarea Colegiului Naţional al Analiştilor  Comportamentali, din care sunt extrase atribuţii specifice psihologului instituite prin legea 213/2004  şi HG 788/2005, creează o serie de nemulțumiri în rândul psihologilor. 20.000 de membri activi ai Colegiului Psihologilor din România, prin vocea unitară a președinților celor 34 de filiale teritoriale, alături de membrii Comitetului director, universități care derulează programe de licență / master / doctorat în psihologie și științele educației, Asociația Psihologilor din România și asociații care lucrează cu persoane diagnosticate cu tulburări din spectrul autist, nu recunosc specializarea în analiză comportamentală aplicată.

Ei susțin că munca lor e diluată, beneficiarii fiind cei care vor avea de suferit foarte mult dacă, de exemplu, problema abuzului de substanțe, problemele legate de demență, problemele legate de tulburările alimentare, trei dintre problemele majore cu care se confruntă astăzi societatea noastră, vor reprezenta responsabilități ale profesiei de analist comportamental și nu competențe ale psihologului cu drept de liberă practică. Membrii Comitetului director și Consiliului Colegiului Psihologilor din România au toată deschiderea pentru implementarea soluțiilor care să asigure o și mai mare transparență, în primul rând pentru beneficiarii serviciilor psihologice, dar și pentru asociațiile din domeniu, cu privire la prezentarea publică a tuturor informațiilor relevante, pe de o parte și creșterea numărului potențialilor furnizori de servicii pentru TSA, pe de altă parte.

Guvernul susține punctul de vedere al psihologilor

Vocile psihologilor sunt susținute și de Guvernul României, care refuză adoptarea acestei iniţiative legislative în forma prezentată. Analiza comportamentală are aplicaţii practice solide în tratamentul de sănătate mintală şi în psihologia organizaţională, în special atunci când se concentrează pe a ajuta copiii şi adulţii să înveţe comportamente noi sau să reducă comportamentele problematice. De asemenea, faţă de implicarea analiştilor comportamentali în Tulburările din Spectru Autist (TSA) considerăm că acest domeniu prezintă un caracter cu o multitudine de factori implicaţi şi doar psihologii autorizaţi în acest domeniu pot interveni în astfel de terapii. Profesia de analist comportamental se suprapune cu profesia de psiholog reglementată de prevederile Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările ulterioare prin introducerea acestei noi profesii, se permite prestarea de servicii psihologice de către persoane care nu au ealitatea de psiholog cu drept de liberă praetică, contrar prevederilor LegzV nr. 213/2004.

Proiectul va avea un impact financiar asupra bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, învederăm că, în anul 2023, bugetul FNUASS, aprobat prin Legea bugetului de stat nr. 368/2022, cu modificările ulterioare, este prevăzut cu subvenţii pentru acoperirea deficitului bugetului fondului, în vederea asigurării serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altor servicii la care au dreptul asiguraţii, cheltuielile aprobate pentru anul 2023 cu această destinaţie fiind sub nivelul necesarului pentru întreg anul 2023.

Analistul comportamental, ocupație introdusă în COR

Cine poate practica? Conform avizului de la Ministerul Muncii, cerințele referitoare la formarea profesională pentru analistul comportamental sunt: Absolvent de studii universitare de master în domeniile psihologie şi ştiinţe ale educaţiei, asistenţă socială, sociologie, medicină, filozofie, precum și studii universitare de master/studii postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă în domeniul analizei comportamentale, furnizate de o instituţie de învăţământ superior acreditată din România sau din străinătate, recunoscute sau echivalate, după caz, potrivit legii.

Ce atribuții are?

Potrivit proiectului de lege, analistul comportamental va analiza şi evalua atât comportamentul observabil individual sau de grup, cât şi factorii de mediu care îl influenţează, cu scopul de a optimiza calitatea vieţii indivizilor având un impact pozitiv la nivel social.

Principalele domenii de practică în care activează analistul comportamental sunt: clinic – ca servicii conexe actului medical, cu responsabilitatea de a concepe, planifica, implementa, supraveghea şi modifica un plan de interevenţie comportamentală, în baza diagnosticului clinic stabilit de medicul de specialitate şi în strictă concordanţă cu prescripţiile medicale ale medicului curant; psihosocial – cu responsabilitatea de a concepe, planifica, implementa, supraveghea şi modifica un plan de interevenţie comportamentală în concordanţă cu nevoile medico-psiho-sociale ale beneficiarilor şi cu normele legale în vigoare.

Analiştii comportamentali care au obţinut dreptul de liberă practică pot opta pentru exercitarea profesiei în regim salarial în sectorul public şi/sau în sectorul privat sau pot înfiinţa cabinete individuale, cabinete asociate sau societăţi civile. În România, sunt peste 30 000 de copii care suferă de autism