Zi de sărbătoare în comuna Sânpetru de Câmpie

Școala Gimnazială „Sfântul Petru” în parteneriat cu Primăria comunei Sânpetru de Câmpie a organizat astăzi, 26 octombrie, de la ora 10.00 evenimentul „La hotarul dintre vremi”, o suită de manifestări menite să marcheze granița temporară dintre vară și iarnă, așa cum este pomenită această zi în calendarul popular. Cu ajutorul unei șezători, copiii au învățat despre meșteșugurile de odinioară, chiar de la un meșter popular- cojocar, și au susținut momentele artistice specifice, multe dintre acestea fiind luate din culegerea de texte populare, realizată de către fii ai satului. 

La eveniment au participat prof. Paula Maria Dărăban, inspector școlar general al județului Mureș, prof. Irimie Camelia, inspector şcolar pentru monitorizarea programelor privind accesul la educație, prof. înv. primar Ungureanu Covășan Mihai, inspector şcolar pentru învățământ primar, și profesorii de învățământ primar Florin Mițoi, Școala Gimnazială Miheșu de Câmpie, Cătălin Tegla de la Şcoala Gimnazială „Vasile Pop” din Grebenişu de Câmpie, Mureșan Roxana și Șeulean Daniela  de la Școala Gimnazială Pogăceaua, iar de la Școala Gimnazială „Sfântul Petru” prof. înv. primar Pocan Ana, Rusu Ramona Cristina, Pintecan Ana Diana, directorul școlii, Iulia Arion, Simona Belean, Alina Rusu și Mihai Nașca.

„Astăzi, aici, este o dublă sărbătoare, pentru că avem așa o activitate deosebită și pentru că este Sărbătoarea Sf. Dumitru, ocazie cu care urez La mulți ani și multă sănătate tuturor celor care îi poartă numele. Aveți o școală frumoasă, dascăli frumoși și devotați și vă felicit„ a menționat prof. Paula Maria Dărăban, inspector școlar general.

În cadrul evenimentului au avut loc o suită de manifestări menite să marcheze un eveniment cultural tradițional ce se desfășura odinioară în comuna Sânpetru de Câmpie și anume Târgul de Toamnă, dar și de a pune față în față tânăra generație cu modul în care se celebra această zi și semnificațiile sale, în cadrul unei șezători de tipul lecției deschise.

Șezătoare populară

 Elevii au organizat un mini muzeu cu obiecte vechi tradiționale folosite în diverse meșteșuguri și o expoziție de bogății ale toamnei și produse culinare specifice locului. Participând la o lecție deschisă, o șezătoare populară, au aflat cum în serile lungi de toamnă și iarnă la sate se organizau astfel de șezători care se țineau de multe ori până în zorii zilei. Postul Crăciunului era perioada cea mai prielnică desfășurării acestor activități, care aveau rolul de socializare, dar și pentru a realiza divesre obiecte tradiționale de îmbrăcăminte. Șezători se mai organizau sporadic și în perioada imediat urnătoare sarbătorilor de Crăciun și Câșlegi. La o anumită gazdă, mai puțin pretențioasă, care de obicei era bucuroasă de oaspeți, se adunau la un loc 15-20 de fete și femei, fiecare venind cu lucrul său, furca de tos, vârtelniță, față de masă cusută sau chiar cătrința pentru măritiș. Deosebit de cunoscute erau șezătorile de tors cânepa. Șezătoarea începea cu isprăvitul de seară și se întindea până după cântecul cocoșului. Pentru multe fete, șezătoarea era ca o școală…

Cojocar de la A la Z

Maxim Alin, are 52 de ani a absolvit 10 clase la Școala din Sânpetru, după care a urmat școala de cojocărie din Râmnicu Vâlcea. Simțind că a învățat numai teorie, pentru a se perfecționa a fost nevoit să lucreze 3 ani de zile la un cojocar în Timișoara la o cojocărie care aparținea de fostul CAP. Apoi s-a întors în satul său natal începând să lucreze aici întreg procesul tehnologic de cojocărie singur.

”Pieile provin de la sacrificarea oilor și mieilor, mai întâi se spală, cu detergent sau fără, se limpezesc în minim două ape. Avem butoaie de lemn în care intră cca. 80 de găleți de apă, cu scurgere jos. Pieile se degresează manual cu un fel de cuțit în formă de semicerc, după care se sărează, o cană de sare la 10 litri de apă, și în tot butoiul se pun și doi saci de tărâță, deci totul ecologic. Se țin aproximativ 14 zile, de minim două ori pe zi se amestecă, se întorc, după care se întind într-un loc aerisit, se desfac, se usucă. Avem o mașină de albit, cu tambur din fier cu 10 cuțite tot în formă de semicerc, fără colțuri, le curăță foarte frumos, le face albe ca cearșaful. Pentru o bună calitate a pielii și o bună rezistență chiar și atunci când ciobanul se întinde pe pământ înghețat, se folosește un praf chimic numit crom. Un kilogram de crom la 10 litri de apă. Se dă bine pe partea de piele și se lasă 12 ore, după care se pune la uscat. Dacă nu e cromată, pielea devine ca tabla când se udă”, ne povestește Maxim Alin. Are 300 de oi și recunoaște cu tristețe că lâna nu mai are valoare, chinezăriile au cucerit piața românească, iar tradiția dispare.

Gospodarii comunei la sărbătoare

În calendarele populare, ziua de 26 octombrie este considerată zi de început a iernii, timp pe care îl gestionează Sâmedru sau Sfântul Dumitru, cel care se va îngriji de toate etapele premergătoare izbăvirii luminii, sărbătoare marcată de Nașterea Domnului. În ziua lui Sâmedru, Sfântul Gheorghe sau Sângeorzul predă cheile timpului pentru aproape șase luni Lui Sâmedru, respectiv până pe 23 aprilie. Tocmai de aceea, această zi are semnificație pentru cei ce se ocupă de creșterea oilor, iar comuna Sânpetru de Câmpie are o bogată tradiție în acest domeniu, astăzi în comună sunt mai mult de 10 ciobani și peste 4000 de oi. Ziua este importantă pentru a face prognosticuri vizavi de iarna care vine: dacă oile dorm adunate urmează o iarnă grea cu multă zăpadă, la fel și dacă pe pomi se găsesc multe gutui și nuci.

Furajarea este foarte importantă. Porumbul siloz este principala hrană pentru vaci.  „Avem o exploatație vegetală în jur de 470 de ha și am 370 de vaci. Din punct de vedere al producției a fost un an deosebit, un an de pus în ramă, la siloz am fost numărul 1 pe țară. Din punct de vedere al prețurilor, se știe, inputurile au fost undeva la 400%, iar prețurile sunt de acum 6 ani la cereale. Când merge cultura mare, merge și sectorul zootehnic. Anul trecut am fost nevoiți să le ținem cu 800 de tone de siloz și am ajuns la paie, anul acesta avem deja 2700 de tone de siloz pregătite, avem lucernă pe trei ani, omul gospodar face vara sanie și iarna car„, a declarat fermierul Șerban Crăciun.

Cu zeci de ani în urmă, în comuna Sânpetru de Câmpie existau trei târguri mari, fiecare cu specificul său: cel de primăvară în 23 aprilie, de Sângeorz, cel de vară în perioada 10-15 iulie, având ca punct central Târgul de cai vestit în Europa și târgul de toamnă, în 26 octombrie, târg care era destinat de regulă vânzării oilor, târg ce era încheiat mereu cu sacrificarea unor oi grase și pregătirea unei tradiționale tocăni.

„Am simțit nevoia ca după un an lung, să facem o întâlnire cu toți crescătorii de animale din Sânpetru de Câmpie, fiind și Sf Dumitru, azi, o sărbătoare care încheie anul pastoral și cheile care închid pământul se fereacă. Parcă și vremea a ținut cu noi, după secetă au venit niște ploi, un lucru bun pentru comunitate. Dintre agricultori au rămas doar cei puternici care au putut face față vremurilor și vremii. Astăzi ne aflăm aici pentru ei, sărbătoriți sunt ei, în cinstea lor„ a menționat  Șerban Crăciun, primarul comunei Sânpetru de Câmpie.

O școală în continuă dezvoltare

Școala Gimnazială „Sfântul Petru” are 200 de elevi, este o școală mică, dar cu proiecte mari, unele începute, altele în derulare și unele a căror efecte se vor vedea în curând.

„Începem cu proiectul PN4009 pentru incluziunea socială în Sânpetru de Câmpie, a cărei activitate cuprinde un after school, lecții suplimentare pentru un număr de 60 de copii în perioada 2021-2023, deci inclusiv anul acesta se desfășoară lecții după școală și apoi primesc o masă caldă. Toate acestea vin la pachet cu alte surprize pentru copii, respectiv excursii, ghiozdane, îmbrăcăminte, pentru că vorbim aici de incluziune socială și reducerea sărăciei la nivel local. Apoi, alt proiect care se derulează de doi ani în școală este Centrul de zi, 30 de copii din ciclul primar beneficiază de activități după școală și de masă caldă, se desfășoară pe tot parcursul anului, ca și primul proiect, activitățile nu țin cont numai de perioada de școală și perioada de vacanță. Un al 3-lea proiect care se desfășoară de la începutul acestui an este PNRAS, Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, în care avem și activități  extracurriculare, dar și de dotare a școlii. Încă din clasele primare se observă o tendință a abandonului școlar și, din păcate, este în creștere în ultimii ani. Un alt proiect câștigat, finanțat, ce urmează a fi implementat, este dotarea școlii cu mobilier, un proiect destul de generos, o să avem laboratoare dotate cu toate instrumentele necesare ca și copiii de aici să poată să studieze ca și oricare altul din oricare altă localitate sau din mediul urban. Școala va beneficia mult și de proiectul pe PNRR  de eficientizare energetică, avem toate avizele, urmează licitația și începerea lucrărilor„, ne spune profesorul Mihai Teodor Naşca, recunoscut pentru promovarea tradiţiilor comunei Sânpetru de Câmpie.

Evenimentul a îmbogățit spiritual tânăra generație, avidă de cunoaștere, care a luat contact sporadic, informal cu bogăția unei culturi rurale, ancestrale, construită pe fundamente care nu seamănă mereu cu cele laice și care sunt elemente de coordonare a vieții de cu zi. „La hotarul dintre vremi” nu este numai o limită imaginară între două anotimpuri ale calendarului popular, ci și un spațiu necesar al preluării ștafetei dintre generații.