Rectorul Leonard Azamfirei propune ”RESTART – IQ”: ”UMFST – de la idee la impact în cercetare – Smart research”

28 ianuarie 2024

Actualul rector al Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) ”George Emil Palade” Târgu Mureș, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, este singurul candidat la concursul care are drept miză selecția și recrutarea viitorului rector al principalei universități din județul Mureș pentru următorii cinci ani.

Planul Managerial propus de către prof. univ. dr. Leonard Azamfirei pentru candidatura sa la un nou mandat de rector al UMFST ”George Emil Palade” Târgu Mureș se numește ”RESTART – IQ” și a fost publicat pe pagina web a instituției de învățământ superior, www.umfst.ro.

Documentul este structurat pe șapte capitole, unul dintre acestea fiind intitulat ”Obiective și activități”.

Redăm, în rândurile de mai jos, unul dintre obiectivele enumerate de către prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, și anume ”UMFST – de la idee la impact în cercetare – Smart research – dezvoltarea cercetării și inovării relevante, cu impact asupra societății.”

”Activități

Promovarea colaborărilor interdisciplinare:

– Crearea de centre de interdisciplinaritate fizice sau virtuale, pe plan orizontal, în domenii diferite și pe plan vertical (cercetare fundamentală și aplicată/ clinică), unde cercetătorii din diverse discipline să se întâlnească, să discute și să dezvolte colaborări;

– Organizarea de evenimente periodice – conferințe și seminarii interdisciplinare – care să aducă împreună cercetători din diferite domenii pentru a prezenta și discuta proiecte de cercetare;

– Alocarea de fonduri specifice, preferențiale, pentru proiecte de cercetare care implică colaborarea între discipline diferite;

– Formarea de grupuri de lucru interdisciplinare și de comitete care să coordoneze și să sprijine proiectele de cercetare interdisciplinare;

– Utilizarea platformelor online colaborative care facilitează colaborarea la distanță și partajarea informațiilor între cercetători și a unor instrumente dedicate pentru a facilita comunicarea între departamente și discipline diferite;

– Dezvoltarea de criterii de evaluare în procesul de promovare și recunoaștere care să țină cont de contribuțiile interdisciplinare ale cercetătorilor;

– Lansarea unor proiecte pilot sau inițiative mici care să ofere cercetătorilor șansa de a testa colaborarea interdisciplinară într-un mod controlat;

– Crearea de programe de schimb între departamente și discipline pentru a încuraja mobilitatea cercetătorilor.

Promovarea cercetării pe domeniile interdisciplinare de impact în domeniul medico-farmaceutic și tehnologic:

– Terapia genică și editarea genomică;

– Imunoterapia în cancer;

– Medicina de precizie;

– Inteligența artificială în medicină;

– Neuroștiințe, boli neurologice, sănătate mintală și neurotehnologii;

– Bioterapia și terapia celulară;

– Infecții și antibioterapie;

– Sănătatea digitală și dispozitive medicale inteligente;

– Reproducerea umană asistată și genetica umană;

– Epidemiologie și sănătate publică;

– Bioinformatica și genomica;

– Medicina regenerativă;

– Cardiologie și tehnologii cardiovasculare;

– Medicina ambientală și impactul mediului asupra sănătății.

Orientarea cercetării către proiecte cu impact direct asupra comunității și industriei:

– Identificarea nevoilor locale și industriale specifice: studii de piață și consultări cu stakeholderii;

– Prioritizarea proiectelor de cercetare care se adresează problemelor reale și oferă soluții practice și aplicate;

– Introducerea unor criterii de evaluare a impactului social și economic în procesul de acordare a granturilor;

– Furnizarea de resurse și facilități pentru studenții și cercetătorii care doresc să transforme rezultatele cercetării în produse sau servicii inovatoare;

– Susținerea dezvoltării și lansării de afaceri inovatoare;

– Organizarea de evenimente de transfer tehnologic care să conecteze cercetătorii cu potențialii parteneri din industrie – oferirea de oportunități pentru cercetători să își prezinte ideile și rezultatele cercetării în fața reprezentanților din industrie.

Infrastructura de cercetare:

– Analiza nevoilor de infrastructură – evaluarea capacităților curente și identificarea nevoilor de modernizare sau extindere; implicarea cercetătorilor în procesul de identificare a nevoilor specifice pentru a asigura relevanța, utilitatea și cost-eficiența investițiilor;

– Stabilirea de priorități în funcție de domeniile de cercetare și oportunitățile emergente;

– Aplicație pentru finanțare în cadrul competiției PNRR – MCDI, a Centrului de excelență în neuroștiințe, neurotehnologii și neuroimagistică – BRAIN Institute;

– Aplicație pentru finanțare în cadrul competiției PNRR – MCDI a Centrului de excelență în domeniul incluziunii sociale și Medical Humanities;

– Investirea în laboratoare și facilități de cercetare specializate care să faciliteze proiectele practice cu aplicabilitate imediată;

– Acces la tehnologii emergente: Achiziționarea și implementarea de tehnologii emergente: inteligența artificială, analiza datelor mari și biotehnologia; Dezvoltarea unor facilități de cloud computing pentru a oferi acces flexibil și eficient la resurse IT avansate;

– Înființarea unui Centru de calcul de mare performanță pentru a susține cercetarea în domenii cum ar fi simulările complexe și analiza datelor masive; asigurarea de capacități de calcul adecvate pentru proiecte de cercetare de amploare și cu impact ridicat;

– Investiții în facilități de imagistică și microscopie avansată: Achiziționarea de echipamente de imagistică avansată pentru

a sprijini cercetarea în domeniile imagisticii medicale dar și a

biologiei celulare și moleculare, chimiei și fizicii; Dezvoltarea unui laborator de microscopie electronică de înaltă performanță;

– Implementarea de sisteme robuste de securitate pentru a proteja datele sensibile și informațiile de cercetare.

Finanțarea cercetării:

– Participarea la programe de finanțare guvernamentală și la colaborări cu industria pentru a obține resurse financiare;

– Exploatarea parteneriatelor cu sectorul privat pentru finanțare și resurse suplimentare;

– Alocarea de fonduri pentru achiziționarea de echipamente și tehnologii moderne pentru a sprijini cercetarea avansată;

– Promovarea și sprijinirea cercetătorilor în aplicarea pentru granturi de la organizații guvernamentale, fundații și sectorul privat.

Dezvoltarea colaborărilor cu instituții de cercetare

– Promovarea și finanțarea prioritară a doctoratelor în cotutelă internațională;

– Dezvoltarea de parteneriate cu instituții de cercetare și universități străine pentru acces la resurse și facilități internaționale;

– Participarea la proiecte de cercetare internaționale pentru a aduce infrastructura universității la nivel global.

Promovarea publicațiilor universității și a publicării în reviste cu factor de impact ridicat:

– Susținerea revistelor științifice ale universității – 15 reviste – apariție

regulată, indexare superioară, promovare și suport tehnic;

– Susținerea financiară a publicării în reviste din categoriile Q1 și Q2.

Acțiuni de suport pentru activitatea de cercetare:

– Crearea unor programe de recompensare și recunoaștere pentru cercetători, inclusiv premii pentru publicații cu impact și proiecte de cercetare inovatoare;

– Evenimente de diseminare a cercetării – organizarea de conferințe, seminarii și evenimente pentru a promova rezultatele cercetării și a crea o comunitate de schimb de cunoștințe;

– Programe de formare în cercetare – pentru dezvoltarea abilitățile de cercetare ale personalului academic;

– Programe de formare și certificări pentru personalul implicat în gestionarea și utilizarea infrastructurii de cercetare avansate;

– Recrutarea și atragerea de specialiști în domeniul infrastructurii de cercetare;

– Programe de cercetare pentru cadrele didactice și cercetătorii din universitate – Granturile interne de cercetare individuale și colective -extinderea domeniilor de finanțare pentru granturile interne;

– Programe de cercetare pentru studenți – Junior Researcher Academy – oferirea de oportunități pentru implicarea studenților în proiecte de cercetare pentru a dezvolta viitoarele generații de cercetători;

– Sisteme de evaluare a performanței – implementarea de sisteme obiective de evaluare cantitativă și calitativă a performanței cercetării pentru a măsura impactul și calitatea acesteia – sistem de raportare unic;

– Acces la resurse online – asigurarea accesului la baze de date și resurse academice online pentru a facilita cercetarea și colaborarea – ANELIS Plus: Web of Science, Elsevier;

– Conectarea comunității UMFST cu cea internațională pentru a facilita deschiderea, colaborarea și corelarea cu cele mai bune practici transformative spre știința deschisă (open science): depozite digitale (repository) – Open Science Knowledge Hub Romania;încurajarea publicării de tip ”open access”în vederea creșterii vizibilității internaționale a cercetării realizate în universitate;

– Oferirea de sprijin financiar pentru ca cercetătorii să participe la conferințe și evenimente științifice pentru a-și prezenta rezultatele cercetării;

– Dezvoltarea și promovarea unor politici și practici care să asigure integritatea datelor de cercetare;

– Promovarea eticii și deontologiei științificeîn publicațiile științifice.

Resurse:

– Proiecte de cercetare cu finanțare europeană și națională;

– Finanțare prin parteneriate public-private;

– Resurse financiare interne.

Responsabilități:

– Prorectoratul responsabil cu cercetarea științifică și inovarea;

– Departamentul de Proiecte Europene și de Cercetare;

– Unitatea de Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică;

– Centrul de Cercetări Doctorale ale IOSUD;

– Centrul Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice;

– Laboratorul de Studii Preclinice;

– Laboratorul de Diagnostic și Cercetări Translaționale în Infecții;

– Centrul de Studii Experimentale;

– Centrul de Studii în Drept, Economie și Afaceri;

– Centrul de Cercetări Filologice, Istorice și Culturale;

– Centrul de Cercetări Avansate în Tehnologia Informației;

– Centrul de Cercetări Interdisciplinare Biomedicale;

– Centrul de Cercetări în Ingineria Calității și Fabricație Digitală;

– Junior Researcher Academy;

– Centrul de Cercetări pentru Plante Medicinale și Aromatice;

– Centrul de Cercetare în Oncopatologie și Medicina Translațională;

– Direcția General Administrativă.

Monitorizare și evaluare:

– Media indicelui Hirsch – Web of Science, Scopus, Google Scholar/ cadru didactic;

– Numărul de articole în reviste Web of Science/ Scopus raportat la numărul de cadre didactice;

– Numărul de articole publicate în reviste Q1, Q2;

– Raportul dintre numărul de citări și numărul de articole, calculat pe Web of Science, Scopus, Google Scholar;

– Ponderea veniturilor din contracte de cercetare din total venituri;

– Numărul de proiecte internaționale și valoarea fondurilor atrase;

– Numărul și calitatea cadrelor de cercetare angajate;

– Numărul de noi entități de cercetare create;

– Numărul de brevete de invenții/ inovație obținute.”

”Implementarea acestor măsuri va contribui la creșterea nivelului cercetării științifice în cadrul universității, consolidândui reputația academică și parcursul în domeniul descoperirilor și inovațiilor științifice. Ele vor crea o punte între cercetarea universitară și nevoile imediate ale comunității și industriei, contribuind la o dezvoltare sustenabilă și la soluționarea problemelor reale. Universitatea va avea astfel o infrastructură de cercetare avansată, capabilă să susțină proiecte de cercetare de vârf și să contribuie la inovație și avansare în domeniile respective”, a conchis prof. univ. dr. Leonard Azamfirei.

Alex TOTH