Gaz periculos în instituțiile de învățământ din Mureș Invatamant
  • Amalia Vasilescu
  • 0 comentarii
  • 480 Vizualizări

Gaz periculos în instituțiile de învățământ din Mureș

O echipă de cercetători de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca avertizează că reabilitarea termică a clădirilor, finanțată de autorități, va contribui la creșterea nivelului de radon din clădiri, punând în pericol copiii și angajații care își petrec jumătate din zi în aceste spații. Într-un sfert dintre instituțiile de învățământ din 16 județe a fost detectat un gaz extrem de periculos, care poate provoca boli grave.

Anunțul a fost făcut zilele trecute în cadrul unei conferințe de presă susținută de Alexandra Cucoş Dinu, manager proiect la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a Universității Babeș-Bolyai, Cluj Napoca. Potrivit specialistei, descoperirea a fost făcută cu ocazia realizării primei hărţi de radon din România care prezintă zonele de risc la nivel naţional.

Nivelul de concentrație cu radon care a trecut pragul admis se regăsesc în județele Alba, Arad, Bigor, Bistrița Năsăud, Brașov, Caraș Severin, Cluj Napoca, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sibiu, Sălaj, Satu-Mare și Timiș.

E vorba despre concentrații mari de radon, un gaz radioactiv, care se acumulează în clădiri și este pe locul 2 în ceea ce privește cancerul pulmonar, după fumat. Deși radonul ca atare este un gaz, produsele sale de descompunere radioactivă nu sunt gaze, ele atașându-se de particule de praf din aer. Dacă inhalăm produse de descompunere, radiația pe care acestea o emit ne poate deteriora plămânii.  Gazul a fost depistat în urma unei cercetări efectuate de specialiști din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca. Ei au măsurat concentrațiile de radon din aproape 5.000 de școli și grădinițe, instituții și clădiri administrative din 25 de județe. S-a constatat că într-un sfert din școlile și grădinițele din 16 județe e concentrație mare de radon, un gaz extrem de periculos, despre care OMS a avertizat că este printre factorii de risc pentru cancerul pulmonar, boală care înregistrează o creștere alarmantă.

Harta radonului

sursa hărții UBB Cluj – Laborator LiRaCC.

O echipă de cercetători din cadrul Facultății de Știința și Ingineria Mediului și a Facultății de Biologie și Geologie a realizat prima cartare la scară largă a radonului din apă și sol din România, studiul fiind publicat recent în jurnalul academic Science of The Total Environment.

Din harta radonului în apă realizată de cercetătorii UBB se observă faptul că nu există o problemă radiologică semnificativă din perspectiva radonului inhalat / ingerat datorat apei. Mai mult, concentrația de radon în apă ar influența nesemnificativ concentrația de radon din interior, chiar dacă sursa de apă se află în interiorul casei.

Harta radonului în sol sugerează faptul că strict măsurătorile concentrației radonului în sol, fără informații suplimentare (geologie, permeabilitate, tip de construcție etc.), nu sunt un indicator predictiv satisfăcător al radonului din interior.

Toate cercetările au fost realizate în cadrul Laboratorului de încercări Radon „Constantin Cosma”  – LiRaCC din cadrul Universității Babeș-Bolyai, singurul laborator complex autorizat din România în domeniul radonului, având ca principală activitate măsurarea concentrației de radon în probe din factorii de mediu (aer, apă, sol), prin adoptarea standardelor naționale și europene în practica curentă în cadrul procedurilor de încercare. LiRaCC funcționează în cadrul Facultății de Știința și Ingineria Mediului, ca o recunoaștere adusă regretatului Prof. Univ. Dr. Constantin Cosma, pionier în cercetările de radon și formator al echipei de specialiști. Experiența şi recunoașterea internațională de peste 17 ani a echipei de cercetători au consolidat în cadrul LiRaCC un nucleu de competență științifică de înalt nivel în domeniul cercetărilor de radon. De asemenea, infrastructura unică de cercetare avută la dispoziție, susținută în baza a 18 proiecte de cercetare naționale/ internaționale, precum şi implementarea unor proceduri interne pentru asigurarea calității permit realizarea de analize şi determinări de laborator, cu acuratețea impusă de normele naționale şi internaționale în vigoare, potrivit site-ului newsubb.

Echipa de la Universitate Babeș Bolyai cercetează efectele radonului de mai bine de 20 de ani și spune că a ridicat numeroase semnale de alarmă, mai ales în ultimii ani, legate de nivelul crescut de radon din clădirile publice cum sunt grădinițele și școlile.

În locuințe, sursele de proveniență ale radonului pot fi emanații din sol sau materialele de construcție, apa folosită pentru uz casnic sau gazul folosit pentru încălzire sau gătit. Radonul este un gaz pe care oamenii nu îl pot percepe la nivel de simțuri, iar acest lucru contribuie la riscurile asociate. Gazul este incolor și inodor, iar din acest motiv nu îți poți da seama atunci când acest gaz este eliberat în atmosferă. O dată ce acest gaz este prezent în aer, el este inhalat în plămâni, acolo unde poate determina riscul de apariție a cancerului pulmonar.

Pentru că vorbim despre un gaz care practic nu se simte, acest lucru îngreunează practic identificarea acestuia. Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, instituțiile specializate au cartografiat zonele lumii pentru a afla care sunt spațiile cu cel mai mare conținut de gaz radon.

Chiar dacă acestea nu sunt complete, ele sunt actualizate la anumite perioade de timp, astfel încât să putem avea o imagine de ansamblu cu privire la acest pericol. Spre exemplu, în țara noastră, cea mai mare parte a zonei de vest este contaminată cu gaz radon, dar nu numai, potrivit sitre-ului isoterm.

Distribuie:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Citește și:

Recomandari


Citeste Zi de Zi Online


 

 

 




 

 

 

Print


 

Transilvania Business

ARHIVE