Strategii de combatere a risipei alimentare și recomandări pentru masa de Paște. Sfaturile specialiștilor

Paștele ortodox bate la ușă, iar credincioșii încep deja, treptat, pregătirile pentru această frumoasă sărbătoare creștinească. Cu toții știm că în ultimii ani, în preajma sărbătorilor, oamenii iau cu asalt hypermarket-urile spre a-și umple coșurile cu alimente mai mult sau mai puțin necesare, pentru a-și asigura o masă îmbleșugată în ziua de Paște. Ce se întâmplă totuși cu alimentele care rămân? Le regăsim în cele mai apropriate tomberoane ale locuințelor, alterate sau comestibile deopotrivă. Aici intervine problema, motiv pentru care am căutat să identificăm câteva strategii de combatere a risipei.

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române (DEX), risipa este definită ca fiind „folosirea nechibzuită a bunurilor materiale sau bănești, cheltuială fără măsură”. An de an, în preajma sărbătorilor, hypermarket-urile sunt arhipline, cumpărătorii dau buzna în magazine spre a-și asigura o masă îmbelșugată în timpul sărbătorilor, creându-se astfel cozi nesfârșite la casele de marcat, un trafic îngreunat, timp de așteptare prelungit în magazine și, odată cu acestea, multe frustrări. La fel de pline ajung să fie însă și tomberoanele după trecerea sărbătorilor, cantități semnificative de mâncare fiind aruncate anual  în preajma sărbătorilor Pascale și a Crăciunului.

Indiferența, cauză a risipei alimentare?

Aurora Buta, dietetician și nutriționist, consideră că risipa este cauzată de o puternică ignoranță socio-empatică a oamenilor pentru semenii lor: „Dacă ne-am da seama că sunt persoane care nu au ce pune în farfurie și muncesc din greu pentru o bucată de pâine, nu am mai face risipa pe care o facem și am încerca să recuperăm tot ce e de recuperat”.

Oamenii par să fie însă preocupați doar de binele propriu, ceea ce este în antiteză cu valorile care trebuie să existe în sufletul fiecărui credincios, cu prisosință, în preajma sărbătorii Paștelui. Este important ca nu cumva, preocupându-ne prea mult de pregătirile gospodărești, să uităm că importanța primordială a  sărbătorilor pascale trebuie căutată în semnificația ei exclusiv duhovnicească. Cutumele culinare ancestrale sunt, și ele, o parte importantă din pregătirea prealabilă Praznicului Învierii Mântuitorului, dar nu trebuie să eclipseze pregătirea spirituală, care trebuie să fie mult mai pregnantă și mai căutată de evlavioși.

Cheia anti-risipei: planificarea

În altă ordine de idei, risipa alimentară poate surveni și din cauza unei gestionări rudimentare a planificării cumpărăturilor. Soluția experților în acest sens este întocmirea de liste care să conțină exclusiv alimentele trebuincioase gospodăriei. „Ideal este să ne planificăm chiar și cumpărăturile de Paște, să ne facem un meniu pascal și să ne dăm seama că sărbătoarea aceasta are doar câteva zile și nu ar trebui să consumăm cu mult mai mult decât o facem în mod normal și nu ar trebui să cumpărăm mult mai multe alimente decât se află zi de zi în frigiderul nostru, în cămara noastră”, a declarat pentru cotidianul Zi de zi Liana Conțiu, dietetician și nutriționist.   De aceeași părere este și dieteticianul și nutriționistul Aurora Buta:  „Regula de bază este să am o listă, nu merg la cumpărături doar așa. Este foarte important să avem o listă. Tot ce vedem, culegem de pe raft, pentru că poftim și poate că nici nu folosim și atunci bineînțeles că se face risipă alimentară. Cel mai sănătos e să ne facem o listă, să intrăm în frigider, să intrăm în cămară, să vedem ce ne lipsește și să facem o listă cu ceea ce avem nevoie”.

Ce facem cu alimentele rămase?

Dacă totuși ne rămân alimente neconsumate după trecerea sărbătorilor, specialiștii ne îndeamnă să le găsim o întrebuințare, să le folosim în diferite rețete culinare, dar în niciun caz să nu le aruncăm. „În general recuperez totul din frigider, mă gândesc la ce e mai simplu de făcut cu alimentele, dacă sunt legume, fac o salată, cu puțină lămâie, ulei de măsline. Iar dacă alimentele nu mai sunt bune, depășesc termenul de valabilitate, le dau la cățel, nu le arunc, pentru că eu consider că pentru alimentele acelea cineva a muncit”, a adăugat Aurora Buta.

Recomandări pentru masa de Paște

Tradițional pentru masa de Paște sunt preparatele culinare ancestrale, cum sunt: friptura de miel, salata boeuf, sarmalele, platourile tradiționale, cozonacii, prăjiturile, ouăle vopsite ș.a.m.d. Referitor la cum trebuie să ne echilibrăm mesele în toiul sărbătorilor pentru a nu avea probleme legate de îngreunarea digestiei sau apariția disconfortului gastric, Liana Conțiu, dietetician și nutriționist, ne oferă următoarele sugestii:  „În mod normal recomand mâncarea tradițională, dacă nu suntem genul să abordăm rețete dietetice, nu ar trebui să o facem, ci mai degrabă să controlăm cantitatea și nu să căutăm rețete foarte dietetice. Răspunsul scurt e tot în cantitate și nu neapărat în felul de a găti. Întotdeauna o farfurie echilibrată conține și legume proaspete sau gătite ușor și având în vedere că suntem în sezonul în care deja apar legumele, ar fi bine ca măcar un sfert, dacă nu jumătate, din farfuria noastră să fie cu legume”.

Mădălina ROHAN