În povești cu producători prezenți la Festivalul European BIO și al Tradițiilor Locale

14 septembrie 2024

Festivalul European BIO și al Tradițiilor Locale a fost special și prin numărul mare de artizani care și-au expus produsele ochiului critic al vizitatorilor. De la brânzeturi la produse apicole și diverse uleiuri, de gătit sau de utilizat topic, cam toate simțurile îți puteau fi desfătate.

În plimbarea noastră am început de la pavilionul Poloniei, țara invitată de onoare a celei de-a doua ediții a festivalului desfășurat pe platoul La Fâncel, din Ibănești, în organizarea Asociației BIO, a Asociației Comunelor Valea Gurghiului, a Instituției Prefectului jud. Mureș și a Consiliului Județean Mureș.

O tânără ne-a povestit despre afacerea de familie pe care a înființat-o bunicul său, Waldemar Maziejuk acum 40 de ani, în care astăzi este implicat și tatăl său, Tomasz.

“Avem 250 de capre și facem brânzeturi de capră și de vacă. Avem unele puternice, cum ar fi cele mature, care au un gust foarte puternic, chiar picant, și avem și brânzeturi foarte moi și foarte delicate, pe care le poți tăia și mânca cu vin sau le poți unge pe pâine. Depinde de ceea ce vă place și de ceea ce doriți, și probabil că avem. În Polonia, de obicei, avem mult mai multe variații de brânză, cu condimente, dar nu le-am adus pentru că nu știam dacă o să le placă participanților. Eu nu lucrez cu animalele, nu ajut la producție, mă ocup de promovare și de marketing, îmi place să relaționez cu oamenii și să le povestesc despre asta, așa că este o slujbă foarte frumoasă pentru mine și, de asemenea, este un fel de pasiune”, ne-a povestit tânăra care era ajutată în stand de sora ei.

În stand, deoarece în Polonia funcționează un magazin cu produse organice, se regăseau sucuri, chiar alcool din flori și diferite alte tipuri de alimente.

Am gustat brandza, un preparat din lapte de capră la care se adaugă doar sare, care merge foarte bine în salate sau în paste, și o brânză cu usturoi, numai bună de întins pe pâine.

De la standul Poloniei ne-am dus la Borca, în județul Neamț, unde se găsește centrul de colectare fructe de pădure și ciuperci AMY.

Liliana Aanei, directorul general, ne-a spus că au în portofoliu peste 100 de produse din fructe de pădure și ciuperci naturale de pe munte, bio.

“Le congelăm sau prelucrăm, avem dulcețuri, garnituri, siropuri. Fiecare produs e făcut în două-trei feluri”, ne-a explicat aceasta.

În stand găseai hribi, ghebe, dulcețuri de afine, de mere, de merișoare, siropuri din fructe de pădure, pudră din ciuperci.

Mihaela Faur ne-a prezentat brandul Bunătăți uscate și ne-a povestit cum s-a dezvoltat afacerea uzând doar de fonduri proprii.

“Am început în urmă cu 5 ani de zile toată această activitate și am ajuns la o investiție de peste 150.000 euro, tot ceea ce presupune aparatură, spațiu de producție, panouri fotovoltaice, pentru că ne dorim să folosim energia verde în producția noastră. Deshidratăm fructe, legume, plante, ciuperci, toate acestea în atelierul nostru din județul Cluj, din satul Mârgău. Toate produsele noastre nu au adaos de îndulcitori, aditivi, conservanți, totul se bazează doar pe pura deshidratare, cu ajutorul aparatelor specializate în acest domeniu”, ne-a povestit antreprenoarea.

De la lavandă la trandafiri și uleiuri de tot felul

Soții Livia și Traian Morar au dezvoltat business-ul Lavandă de pe Someș, în Bonțida, jud. Cluj, și povestesc cu multă pasiune despre produsele pe care le obțin.

“Apa de lavandă este un produs grozav pentru ten atât pentru bărbați, cât și pentru femei, pentru că hidratează tenul. Femeile îl pot folosi ca demachiant sau după demachiere. Poate fi folosit de persoanele cu ten acneic, pentru că curăță foarte bine și în profunzime tenul. Totodată, poate fi folosit în orice zgârietură, înțepături de insecte, arsuri solare, pentru că hidratează, calmează la locul arsurii”, ne-au povestit.

Aveau în stand, de asemenea, tot felul de siropuri, de lavandă, trandafiri sau soc, care se pot folosi în cocktailuri alcoolice și non-alcoolice, topping pe înghețată, picătură în cafea sau în ceaiuri. Un Prosecco cu lavandă, vă rog! Pentru toate acestea au o cultură mică de lavandă, de cca 2.500m², pentru că vor să lucreze doar cât îi țin puterile și nu la nivel industrial.

“Noi avem un mix de soiuri. Avem cam șase-șapte soiuri de lavandă și două soiuri de lavandin, lavandinul este mult mai mare față de lavanda obișnuită, soiuri foarte parfumate și soiuri din care poți obține siropul de lavandă, care este o băutură răcoritoare grozavă. Și siropurile de trandafir sunt făcute din trandafirii pe care îi avem, socul momentan îl culegem din flora spontană. Dorim să punem și câteva tufe de soc, tocmai pentru că vrem să păstrăm acel farmec al produsului de acasă, de la mama, de la bunica”, ne-au spus cei doi.

Plantele sunt procesate la rece prin metoda la rece, deci nu se fierbe nimic, rămâne totul conservat în starea naturală, păstrează culoarea naturală și nu este absolut nimic adăugat.

Felicia Tulai, proprietara Luna Solai din jud. Cluj, a adus la Ibănești întreaga experiență în presarea la rece a uleiurilor din diferite semințe.

“E o bucurie pentru noi să fim prezenți aici pentru că până la urmă suntem un reprezentant al produsului local autentic românesc. E un produs evaluat, certificat Superior Taste Award, este un produs și o evoluție a noastră începută din 2011 până în prezent. De la uleiul de floarea soarelui am ajuns în prezent la uleiul de dovleac, nucă, in, rapiță, cânepă. De câțiva ani de zile ne-am orientat către agricultura ecologică și produsul ecologic, astfel că avem acum în gama noastră și uleiul de in, de floarea soarelui, de nucă și uneori de cânepă, deoarece cânepa nu o producem noi, ci o achiziționăm de la un fermier din țară. Producem exclusiv din semințe din culturi românești”, ne-a explicat aceasta.

Bogdan Paliuc, reprezentant Paboland, Botoșani, ne-a arătat cum se vede din dronă o cultură de trandafiri ca să înțelegem ce se întâmplă prin nord-estul țării noastre.

“Avem o plantație mare de trandafiri, avem două soiuri, unul bulgăresc și unul german. Cel bulgărese este mai volatil, se potrivește pentru apă de trandafiri, nu pentru dulceață. Noi pentru dulceață avem soiul german, este mai cărnos și se pretează pentru partea gastronomică, din el facem dulceață, sirop și șerbet.

Am încercat din soiul bulgăresc să facem și ulei, dar, din păcate, tehnologia este cam scumpă, însă, poate, cu ajutorul unor fonduri pe viitor vom reuși să aducem un utilaj și să producem și ulei de trandafiri”, ne-a povestit acesta.

Ca tehnologie, după ce se recoltează florile, ajung pe masa de pregătire, se înlătură toate impuritățile, să fie planta cât mai curată, se spală și se dă cu zeamă de lămâie, nu cu sare de lămâie, cu nimic altceva.

“Zahărul din produs este invertit, mai suferă un proces de 30-35 minute ca să fie cât mai inofensiv pentru organism. Acesta e și conceptul meu, vreau să avem produse cât mai sănătoase, chiar dacă unele conțin zahăr, încercăm să facem zahărul cât mai inofensiv”, ne-a arătat Bogdan Paliuc.

Produsele se pot comanda online, dar se găsesc și în magazine din Iași, București, Cluj, Botoșani, Suceava, iar afacerea e în dezvoltare.

Produse apicole, ciocolată și brânzeturi

Nicolae Stoica deține atestat montan pentru produsele apicole pe care le produce la Hoghilag, jud. Sibiu.

“Ne-am apucat acum 25 de ani de apicultură. Întâi a fost o curiozitate, după care am prins drag de albină. Am început să avem și un venit. Am înmulțit familiile de albine, de la 12 familii am ajuns la 100, acum avem 120. Facem miere de sălcâm pentru că facem pastorală la Târgu Cărbunești, în Gorj, în Vâlcea, tot o zonă montană. De acolo venim acasă la Sibiu, tot în zonă de munte avem salcâmul, apoi în Făgăraș, tot salcâm. Apoi mai mergem în Tulcea la tei și de acolo mă întorc în Făgăraș, la polifloră. Câte un an mai rămâneam și la floarea soarelui în Dobrogea, dar acuma de când se folosesc neonicotinoidele, ne cam ferim de culturile acestea pentru că au un efect extraordinar de remanență în polen și ne mor familii de albine”, ne-a spus apicultorul care avea expuse miere, dar și faguri, polen și alte produse apicole.

Dragoș Achim, proprietar al Dulceria Alba, a început să fabrice ciocolată, saleuri și cornulețe când nu știa ce să facă iarna cu angajatele, după ce accesase fonduri pentru mașini de înghețată, iar înghețata nu se prea vindea în sezonul rece. Așa a pornit cu ciocolata de casă. “Am vrut să fac un produs cum mâncam eu când eram mic și până la urmă mi-o ajutat D-zeu. La ciocolată folosesc lapte praf, grăsime, cacao, apă și sare, iar la cornulețe și la sărățele – smântână, unsoare de porc, ouă și cam atât. Prefer să lucrez cu companii certificate, care îmi oferă calitate la produse, laptele praf îl aducem din Polonia, pentru că acolo am găsit cea mai bună calitate. Îmi fac prețul la produse după ce obțin prețurile la materia primă”, ne-a povestit antreprenorul.

Ne garantează că, dacă va crește afacerea, va crește numărul de angajați, “nu o să schimbăm rețeta clasică, de a produce totul manual, deși e greu cu forța de muncă”. Momentan, singurul utilaj folosit este mașina de întins aluat.

Produsele sunt distribuite în județ, inclusiv în patru magazine Profi.

Roman Mezdrea a venit de la Vatra Dornei cu produse din lapte de vacă obținute în zona montană, atestate ca produse montane. Afacerea dezvoltată pe fonduri europene funcționează ca un lanț alimentar integrat în exploatație, procesându-și propriul lapte de la cele 27 de vaci hrănite doar pe pășune vara și cu fân de pe aceste pășuni iarna.

“Producem doar produse proaspete, nu avem nimic maturat, sunt produse de bază care se găsesc pe masa oricărui consumator – cașcaval, cașcaval afumat, ruladă de cașcaval cu șuncă, urdă și mărar, telemea ușor sărată, brânză frământată, smântână, iar ca iaurt avem tradiționalul lapte acru. Termenul de valabilitate este foarte mic, procesăm în funcție de comenzi, de cerințe, cel mai mare termen este la cașcaval de trei luni de zile”, ne-a declarat producătorul.

Pentru a suplini acest cvasi-neajuns, marfa este trimisă prin curierat unde este nevoie cu baterie cu gheață sau este livrată în magazinele Super Profi pe raza județului Suceava. Însă, “în cadrul exploatației avem amenajat un magazin de prezentare și vânzare, unde clientul poate vedea și vaca cum paște, cum se produc produsele”.

În final, o foto cu standul brandului mureșean Răzvan Idicel, nu a fost dat să ne întâlnim de data aceasta și să povestim, dar, cu siguranță, produsele lor deosebite nu au lipsit.