Home / Cultură / FOTO: Încursiune în dedesubturile Marelui Război, la Muzeul de Etnografie

FOTO: Încursiune în dedesubturile Marelui Război, la Muzeul de Etnografie

Distribuie

Muzeul Județean Mureș, Secția de Etnografie și Artă Populară în parteneriat cu Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, organizează marți, 14 noiembrie,  ora 16:00, la sediul din Piața Trandafirilor, evenimentul  ”Marele Război în cântecul de cătănie”. Evenimentul face parte din cadrul proiectului ”Mureșeni în tranșeele Marelui Război” , avându-i invitați pe Marişca Poponeţ și Morar Iacob, horitori din Ceanu Mare, județul Cluj. Participanții la eveniment vor fi introduși în problematica acestui gen folcloristic printr-o expunere teoretică realizată de cercetătorul științific muzicolog dr. Mircea Cîmpeanu din cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, vor audia cântece de cătănie interpretate de cei doi horitori, vor interacționa cu echipa de etnologi și istorici ai proiectului dedicat cercetării Primului Război Mondial desfășurat pe teritoriul județului Mureș și vecinătăți.

Realizarea unui album foto-documentar

În cadrul  proiectului „Mureșeni în tranșeele Marelui Război”, arheologii au realizat  fotografii aeriene asupra  tranșeelor din județul Mureș, în zona localităților Vătava, Vălenii de Mureș, Săcalu de Pădure, zona Chiher, Eremitu, precum și cercetări arheologice cu stadiul de conservare  a urmelor acestor tranșee. În ce privește istoricii, au fost efectuate  cercetări  în arhivele militare de la Pitești, și  Budapesta, precum și din arhivele naționale din Cluj și Târgu-Mureș, în ce privește documentația legată de desfășurarea războiului în județul Mureș. „Din informațile culese, vom scoate un album foto-documentar, care să cuprindă aceste noi descoperiri legate de Primul Război Mondial. Vor fi mici studii introductive, fotografii, hărți, planșe legate de Primul Război Mondial pe teritoriul județului Mureș, fotografii ale scrisorilor trimise de solații de pe front acasă și fofografii ale scrisorilor celor din familie către cei de pe front, scrisori trimise soldațiilor aflați în spitale, inclusiv spitalul militar din Târgu-Mureș. Toată această corespondență va fi analizată, selectată, iar câteva scrisori mai reprezentative  pentru zona noastră vor fi cuprinse în acest album, care urmează să apară la finele lunii noiembrie. Acest album va conține fotografii de pe front, din spitalele militare, fotografii făcute de militarii veniți acasă în permisie, cu familiile, cu logodnicele, fotografii cu camarazii de luptă făcute pe front”, a precizat Dorel Marc, coordonatorul proiectului „”Mureșeni în tranșeele Marelui Război”.

Scrisori cu mesaj codificat

Versuri de pe front scrise de Moldovan Neculaie din Petelea (orașul Trebina)

Munca de cercetare a scos la iveală lucruri inedite despre viața din spatele liniilor frontului, prea puțin acoperită de istorici. „Am găsit lucruri interesante și inedite legate de activitatea din spatele frontului. Istoricii de obicei se concentrează asupra luptelor, a lucrurilor ce țin de partea de bătălii, și mai puțin de această parte din spatele frontului, despre efortul care îl depuneau femeile, copii, bătrânii rămași acasă pentru susținerea frontului. Sunt lucruri ce țin de starea psihologică a soldaților de pe front, în timpul cât stăteau acolo și așteptau încheierea războiului, dorul de acasă, sentiment care răzbate din scrisori. Descoperind aceste scrisori, sunt lucruri noi și pentru muzeografi, deoarece vedem ce puteau scrie, având în vedere că funcționa cenzura militară. De multe ori găsim mesaje codificate, pe lângă acele formule clasice care erau permise să fie cuprinse într-o scrisoare sau o carte poștală, găsim câteva lucruri care le puteau decodifica numai membrii de familie care cunoșteau anumite lucruri. Sunt scrisori din zona  Chiher, de la Pietriș, Mura Mică, o  parte dintre ele au fost identificate în cadrul proiectelor noastre anterioare, cum a fost „Un secol de istorie locală în imagini”, prin care am scos alte două albume foto-documentare.  Revenind în teren pe urmele acestor fotografii, am lărgit puțin căutarea, la rudele celor care ne-au adus aceste fotografii, și am descoperit lucruri noi legate de participarea mureșenilor la Primul Război Mondial”, a spus Dorel Marc.

Implicarea personalităților târgumureșene în spatele frontului

Dr. Bernády György în ținută de ofițer, Târgu-Mureș, 1916

Cercetările au mai scos  lucruri inedite legate de  implicarea elitei târgumureșene în cadrul Primului Război Mondial.„Pe lângă Crucea Roșie pentru femei existentă în acele vremuri, o noutate a fost Crucea Roșie pentru bărbați, lucru mai rar întâlnit, ceea ce a reprezentat și o nouate pentru noi, în sensul că,  avea un statut bine organizat, această asociație de crucea roșie. Elita târgumureșeană era foarte bine organizată în aceste asociații de Crucea Roșie, femeile realizau această îngrijire a răniților, iar bărbații se ocupau cu transportul răniților, în zonele riscante pe pe linia frontului. Ei erau în legătură directă cu medicii militari de pe front, și preluau, cu diferite mijloace de transport, răniții, alteori de la trenurile militare, care erau mai apoi  îngrijiți în spitalele militare din Târgu-Mureș. Sunt și mari reprezentanți ai comunității maghiare, cum a fost Teleki Domokos, , familiile Toldalagi, Ugron, care au fost implicate în această activitate.  Trebuie să amintim aici și  implicarea fostului primar al orașului, Bernády György, farmacist de profesie, care a fost implicat direct în Crucea Roșie. El a fost cel care  a inspectat spitale militare de pe front din zona județului Mureș. În arhiva Muzeului Județean Mureș păstrăm fotografiile cu Bernády György din acea perioadă, care vor intra și ele în albumul foto-documentar care urmează să-l realizăm”, ne-a spus Dorel Marc.

Machetă inedită

Expoziția care va încununa proiectul, prevăzută a fi deschisă la finele anului viitor, este prefațată de altă expoziție, care cuprinde, atât filme documentare, fotografii de pe front cât și o machetă care prezintă o situație tactică de luptă în cadrul unor tranșee.„În cadrul muzeului noi avem deja o expoziție făcută cu aceste mărturii adunate dealungul proiectului, în care se pot vedea fotografii din timpul războiului, jurnale de pe front, versuri scrise de către soldați în tranșee. Pe lângă acestea,  avem și o machetă, realizată la scară redusă, care prezintă o situație tactică de luptă în cadrul unor tranșee, prin care privitorul să poată să-și dea seama cum se realiza un atac, o apărare, cum era organizat sistemul de tranșee, un sistem defensiv de apărare extrem de complex în care nu erau niște simple șanțuri, ci tot felul de compartimente. Macheta redă situația clară privind organizarea liniei frontului, cu aprovizionarea frontului cu muniție,  activitatea Crucii Roșie, Statul Major al tranșeelor care conduceau operațiunile, inclusiv o încăpere pentru prizonieri. Macheta poate fi văzută în continuare, inclusiv anul viitor, timp în care vom realiza expoziția din 2018”, a subliniat Dorel Marc.


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Un nou proiect marca Multinvest: Centru de inginerie inovativă la Târgu Mureș!

Distribuie Comisia de Analiză Tehnică din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Mureș a decis, recent, …

1 comentariu

  1. Lăudabilă inițiativă! Felicitări cercetătorilor pentru această realizare!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.