Noul Cod al Muncii: sclavagism de secol XXI

Guvernul vrea un Cod al Muncii care-i transformă pe angajaţi în sclavi. Sindicaliştii spun că propunerile ministerului vor crea haos pe piaţa muncii. Angajaţii vor intra în grevă generală dacă aceste prevederi se vor aplica.

De ceva vreme, tot Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei trudeşte din greu să reglementeze cadrul legal al relaţiilor de muncă din România. Instituţia vrea să modifice în aşa hal Codul Muncii încât din acesta vor mai rămâne, spre amintire, doar titlul şi încă vreo câteva articole. Dacă propunerile ministerului vor fi aprobate, 276 din cele 298 de articole ale Codului Muncii vor fi modificate. Şocul pe piaţa muncii este major, nu atât datorită amplitudinii schimbărilor, cât a unor prevederi considerate aberante care au provocat reacţii dure din partea sindicatelor şi a unor patronate. Liderii naţionali ameninţă că vor da jos Guvernul şi vorbesc de apariţia haosului pe piaţa muncii. Actualul Cod a fost întocmit pe vremea când ministru al muncii era Marian Sârbu, un fost lider sindical, şi avea nevoie de îmbunătăţiri.

De la extaz la agonie

Acum prevederile sunt favorizante pentru angajaţi. Chiar procedurile de concediere sunt greoaie, patronilor fiindu-le greu să se descotorosească până şi de un angajat incompetent. Chiar şi după concediere, patronul e obligat să-i ofere salariatului cu “aptitudinile profesionale diminuate”, un post inferior, altfel e pedepsit prin lege. Tot ca exemplu, patronii sunt obligaţi să sprijine şi să asigure pregătirea profesională a angajaţilor lor, chiar şi când acest lucru nu e neapărat necesar. După schimbarea concepţiilor ideologice, se vrea căderea în cealaltă extremă. Se promovează ideea că nu mai trebuie protejată munca în sine, ci capitalul, iar pentru aceasta trebuie „flexibilizată” forţa de muncă. Dacă se aplică toate propunerile ministerului, forţa de muncă va fi atât de flexibilizată încât patronii se vor transforma în stăpâni de sclavi. Există, spre exemplu, o prevedere prin care angajatorul poate obliga angajatul să efectueze muncă suplimentară, fără a fi vorba de cazurile de forţă majoră prevăzute de actuala legislaţie. Tot aşa, s-a propus ca patronii să stabilească unilateral, fără consultarea sindicatelor, normele de muncă. În domenii precum industria confecţiilor, această măsură ar provoca un adevărat dezastru. Aici, chiar dacă se dau oamenilor salarii minime pe economie, patronii profită din plin de angajaţi, fiindcă nici actualul Cod al Muncii nu prevede sancţiuni pentru orele suplimentare în exces.

Nesiguranţă instituită prin lege

Pentru a face viaţa mai uşoară patronilor, mai este prevăzută în noul proiect introducerea contractelor de muncă individuale pe perioadă determinată – ca regulă şi nu ca excepţie la încheierea contractelor pe perioadă nedeterminată, ca până acum. Alte măsuri considerate aberante susţin abrogarea articolului care prevede obligativitatea negocierii contractelor colective de muncă şi aplicarea contractului naţional la toate societăţile comerciale din România. Guvernul reglementează, astfel, în mod direct raporturile de muncă între angajaţi şi angajatori. Tot Guvernul, însă, va trebui să rezolve toate conflictele de muncă încă din stare incipientă, iar instanţele de judecată vor fi sufocate probabil de mii de procese suplimentare. Normele prevăzute a fi instituite nu au echivalent nici în Uniunea Europeană, şi nici patronii nu sunt încântaţi de ele, realizând că deteriorarea raporturilor cu angajaţii nu este benefică pentru companiile serioase.

Pregătiţi de protest

Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei a prezentat organizaţiilor sindicale şi patronale o listă de probleme ce ar trebui remediate în Codul Muncii, acestea urmând să-şi exprime punctul de vedere până astăzi. Lista ar trebui să înlocuiască proiectul de propunere privind modificarea Codului Muncii supus dezbaterii publice anterior de Ministerul Muncii. Părerea sindicatelor este cunoscută, acestea având deja stabilit un calendar al manifestărilor de protest. “Noi am stabilit programul acţiunilor de protest, care include şi participarea la Euromitingul de la Bruxelles, pe 19 martie. În perioada 21-25 februarie vom picheta sediul Prefecturii, acţiune ce va continua între 28 februarie şi 4 martie. Din 7 martie vom începe mitingurile de protest în cascadă, mai întâi în Bucureşti şi apoi în toate municipiile reşedinţă de judeţ. Vom participa, de asemenea, la Euromitingul de la Bruxelles, pe 19 martie, şi, dacă tot nu vom rezolva nimic, vom trece la strângerea semnăturilor pentru greva generală”, ne-a declarat Cociş Călin, vicepreşedinte al CNSLR Frăţia Mureş. “În această perioadă trebuie discutat cu sindicatele, pentru ca acestea să-şi manifeste eventualele nemulţumiri. Eu nu pot face aprecieri acum, până nu e totul bătut în cuie, pentru că nu e rolul meu. Noi o să aplicăm ce se va horărî”, spune Carmen Vamanu, inspectorul şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă.
Ionuţ OPREA
ionut@zi-de-zi.ro