Relaţiile la locul de muncă

Dacă înainte de 1989 angajatul nu era stimulat să gândească sau să aibă iniţiative, iar diferenţele erau insesizabile la nivel colegial, gândirea şi acţiunea în masă fiind modul perfect pentru a nu intra în vizorul turnătorilor. Odată cu dezvoltzrea societăţii s-au dezvoltat şi relaţiile de muncă, datorită diferenţelor de vârstă, cultura, studii, preferinţe şi scopuri.

Când firma este mică, diferenţele ierarhice se simt mai bine, spre deosebire de o întreprindere mare. Şi criteriile de promovare s-au schimbat. Acum, într-o firmă care se respectă, promovarea se face pe puncte, fie ele stabilite clar sau observate de-a lungul timpului. În acelaşi timp, dacă angajaţii sunt tineri, atunci vechimea nu mai este esenţială în criteriul de promovare. În ceea ce îi priveşte pe bugetari, aceştia merg pe noroc. Pentru că dacă “nimereşti” într-un colectiv de medici sau profesori care păstrează o mentalitate învechită, relaţiile dintre colegi sunt, de cele mai multe ori, tensionate. Unele dintre meserii sunt, prin definiţie, caracterizate de competivitatea între colegi. Relaţiile publice, marketingul generează iminent competiţii între colegi. Rămâne de văzut cum poate fiecare să facă faţă unei provocări colegiale, rezultatul fiind pe măsură.

Stresul

Stresul este reacţia pe care oamenii o au când simt că nu se pot adapta solicitărilor şi presiunilor cărora trebuie să le facă faţa în viaţa de familie, personală sau la locul de muncă. Solicitarile nu conduc neapărat la stres, ci pot stimula succesul. Problemele apar când solicitările sunt prea mari, pe termen lung. Unele persoane se pot adapta mai bine la agenţii stresori, altele mai puţin, în funcţie de personalitate şi circumstanţe. Fiecare manager şi angajat trebuie să cunoască factorii care conduc la stres, cum poate fi identificat acesta şi ce se poate face pentru eliminarea sau reducerea lui. Lucrând împreună şi utilizând tehnicile de management, pot fi evitate aceste probleme.

Colegi şi nu numai

Un sondaj realizat de Neogen arată că 28,5% dintre români au avut o relaţie amoroasă la locul de muncă, iar 32% sunt dispuşi să încerce o astfel de relaţie. Tendinţa de a amesteca viaţa intimă cu cea profesională poate fi rezultatul timpului din ce în ce mai lung petrecut la locul de muncă.
Rezultatele sondajului arată că 19% din români au avut norocul să aibă o relaţie amoroasă la birou care s-a sfârşit bine. În schimb, relaţiile personale care nu au mers bine la birou sunt în procent de 9,5%. În plus, se dovedeşte încă o dată că femeile sunt mai conservatoare decât bărbaţii: 42,5% dintre bărbaţi ar încerca o relaţie la birou, pe când doar 14,8% din femei ar face asta.

Flirtul la locul de muncă

Discreţia este elementul cheie al succesului unei relaţii la birou. O privire furată este mai incitanta decât o îmbraţişare pasională peste birou, pentru că astfel poţi să îţi menţii imaginea de angajat model. În plus, ar fi bine să te gândeşti de doua ori înainte de a face sex la birou. Dacă nu vrei să ai spectatori, verifică cheia din uşă. Nu uita să ţii cont de legile nescrise ale companiei. Chiar dacă nu scrie în regulament că este interzis, probabil că cei din conducere nu vor agreea ideea.

Laura IONESCU