Cine trage chiulul la bugetul CNAS

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a anunţat blocarea conturilor a 1.392 de debitori către Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate. 35 de firme mureşene se află pe lista debitorilor naţionali, iar măsura luată de AVAS pentru recuperarea datoriilor este una radicală şi fără precedent în ceea ce priveşte instituţiile statului. Anul trecut, AVAS a mai blocat conturile la 793 de firme debitoare, cu datorii totale 110 milioane de dolari, dar în 2005 acestea se ridică la 136 de milioane de dolari. Reprezentanţii AVAS afirmă, totuşi, că este posibil ca o parte din aceste companii să fi achitat între timp datoriile restante.

"Sunt sigură că această măsură va fi una eficientă, precis că firmele vor achita datoriile, pentru că îi incomodează mult blocarea conturilor", este de părere Csiki Zsuzsanna, directorul CJAS Mureş. Majoritatea datoriilor acumulate de societăţile mureşene sunt, potrivit directorilor acestora, vechi de câţiva ani, iar penalităţile primite pe parcurs au dus la creşterea sumei restante. La majoritatea societăţilor în discuţie, angajaţii cunosc situaţia. "Ştim că nu s-au plătit banii, chiar dacă noi plătim din salariu. Nu am avut nevoie să merg la medic, dar, dacă se întâmplă ceva rău, nu vreau să mă gândesc câţi bani va trebui să dau", mărturiseşte sub anonimat una dintre angajatele mureşene.

Angajaţii nu ştiu nimic la Târnăveni

Cooperativa Târnăveanca din Târnăveni înregistrează datorii de 740 de milioane lei, dar contabila societăţii contestă suma: "S-a calculat greşit suma. Conform CJAS avem înregistrat un debit de 375 de milioane plus penalizări, dar, după calculele noastre, debitul este de fapt de 110 milioane lei. În acest sens am înaintat CJAS o adresă în care contestăm suma şi cerem o recalculare", a precizat Doina Oltean. Replica directorului CJAS, Csiki Zsuzsanna este promptă: "Firmele nu iau în calcul penalităţile pe care trebuie să le achite. Am primit adresa înaintată de firmă şi vom răspunde". Cât despre angajaţii Târnăveanca, aceştia nu cunosc situaţia. "Într-adevăr, nu ştiu de datoriile firmei", precizează Doina Oltean.

Sănătatea are şi ea datorii

Situaţia Agromec-urilor este la fel de proastă. La Ungheni, directorul economic Ion Moldovan explică motivul datoriilor: "În perioada 98-99 am avut pierderi din cauza inundaţiilor. Am avut datorii de 3 miliarde de lei, acum, din 600 de milioane, s-au plătit 60%. Intenţia este clar, de a plăti". În acelaşi timp, Moldovan reclamă anumite datorii: "Am dat spirt sistemului de sănătate şi trebuie să primim 300 de milioane de la Ministerul Sănătăţii. Banii aceştia ne-ar fi de real folos". La Ungheni, angajaţii cunosc situaţia: "Nu am dat salariile din noiembrie-decembrie. Problema este că ciclul de întoarcere a capitalului este de un an, un an şi jumătate", explică Moldovan.

Inundaţii şi concurenţă neloială

Piscicola Zau de Câmpie dă vina pe condiţiile meteo din 1998, când, din cauza inundaţiilor, activitatea a fost compromisă. "Datoriile noastre se cifrează la 160 de milioane de lei, sumă pe care nu o consider prea mare. Oricum, salariaţii cunosc situaţia foarte bine", ne-a declarat Marian Sâncrăianu, directorul economic al societăţii. La Auto Mixt SA Luduş, directorul Szeke Zoltan a precizat că principala cauză a problemelor este concurenţa neloială: "Au apărut particularii, care lucrează la negru şi nu trebuie să plăterască dări la stat. Avem o datorie de 700 de milioane de lei la AVAS".

Nu reeşalonărilor!

La nivel naţional, a precizat preşedintele AVAS, Gabriel Zbârcea, se va extinde procedura de executare silită şi pentru firmele cu datorii mai mici de 500 de milioane de lei către fondul asigurărilor de sănătate. Suma care trebuie recuperată de AVAS de la cele 1.392 de societăţi ale căror conturi au fost blocate iniţial este de 136 de milioane de dolari. Pimul ministru, Călin Popescu Tăriceanu, a fost categoric în privinţa datornicilor: "Vom tăia cordonul ombilical de hrănire a clientelei politice, care s-a înmulţit în principal în ultimii patru ani. Comportamentul corect de achitare a obligaţiilor bugetare nu va mai fi o opţiune a contribuabilului, ci o obligaţie bine reglementată de lege". La fel de categoric a fost şi Ionuţ Popescu, ministrul Finanţelor, adresându-se şefilor AVAS: "Dacă am ajuns să avem atât de multe firme cu mari datorii, trebuie să vă întrebaţi cât din această situaţie este cauzată de activitatea dumneavoastră. Fiecare trebuie să se întrebe dimineaţa, în faţa oglinzii, de ce aţi avut o atitudine tolerantă faţă de unele dintre aceste companii şi de ce se punea sechestru pe cea mai ruginită Dacie din parcare când începea procesul de executare silită".
Corina ALBOTA