Sinagoga din Târgu Mureş

Splendoare şi măreţie. Aceasta este prima impresie pe care o trăieşti vizitând sinagoga din Târgu Mureş. Uşile acestui templu sunt deschise pentru enoriaşii de pretutindeni şi nu numai pentru ei, pentru meditaţie, rugăciune şi reculegere în faţa memorialului victimelor Holocaustului din acest oraş. De altfel, chiar pe frontispiciul templului, deasupra rozetei centrale stă scris în limba ebraică "Casa mea va fi casa de rugăciune pentru toate popoarele". (Isaia, cap.7)

Mica, dar activa şi respectata comunitate evreiască din Târgu Mureş se pregăteşte de sărbătoarea Paştelui, care se aniversează mâine, 24 aprilie. Din aproape 9.000 de evrei mureşeni câţi erau în 1944, astăzi mai sunt doar 232. Cei mai mulţi au murit în timpul ocupaţiei maghiare asupra nord-vestului Transilvaniei, unii au plecat după război în statul Israel şi alţii, cu mult mai puţini, au plecat în Israel după 1990.
Un templu salvat
În Târgu Mureş, pe strada Aurel Filimon, la nr. 23, se află Templul mare, construit în 1900 de către fosta comunitate evreiască "Status Quo", fracţiune desprinsă din comunitatea evreilor transilvăneni, existentă în secolul al XIX-lea în fosta monarhie austro-ungară. Arhitectul care a ridicat această frumoasă construcţie a fost Gartner Iacob, evreu din Viena. Capacitatea templului este de 552 de locuri, din care 314 locuri la parter (pentru bărbaţi) şi 238 de locuri la balcon (pentru femei). În anii 1970, 1972 şi 1985 s-au făcut la templu unele reparaţii exterioare şi interioare, insuficiente însă, datorită faptului că în temelia clădirii s-a înfiltrat apă. Abia după 1990 Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, din unele donaţii, judicios gospodărite de către conducerea Comunităţii Evreieşti din Târgu Mureş, avându-l ca preşedinte pe Sauber Bernard şi secretar pe Ausch Alexandru, a reuşit să stopeze degradarea totală a sinagogii.
Romanic,
gotic şi baroc
Interiorul este vast, amplu construit şi decorat. Impresionează în mod deosebit de plăcut profilele dantelate, cupola bulbată cu elemente decorative de inspiraţie musulmană. În acelaşi timp, ambianţa interioară din sinagogă respiră aerul unei biserici catolice în care se împletesc elemente ale romanicului, goticului şi barocului. Ceea ce se remarcă încă de la intrare este Chivotul ce aminteşte de altarul catolic. În acest chivot se ţin sulurile cu Pentateuhul (cele cinci cărţi ale lui Moise).
Speranţe…
Ausch Alexandru, secretarul Comunităţii Evreieşti din Târgu Mureş, ne-a declarat: "Sâmbătă, pe data de 23 aprilie, la ora 20, vom avea aici cina colectivă, iar timp de trei zile, sâmbătă, duminică şi luni, înainte de masă, va avea loc slujba, la care de regulă vin destui de mulţi. Evreii mureşeni – şi istoria lor demonstrează acest lucru – au puterea să mai spere în creşterea numărului membrilor comunităţii lor, pentru că, aşa cum spun ei înşişi: "Dacă miracole au mai fost, cu siguranţă că vor mai fi". Deocamdată însă, şi în acest an, de Paşte – ca şi în anii anteriori – în acest templu se vor ruga puţini evrei. Uniţi şi solidari la bine şi la rău, aşa cum au demonstrat că sunt în întreaga lor istorie.
Redacţia ziarului Zi de Zi şi cea a ZIARULUI de Mureş le urează Shalom.
Nicolae BALINT