Guvernul din umbră al "noului" PSD

Punctul forte al oricărei opoziţii parlamentare îl reprezintă formarea unui guvern din umbră funcţional, menit să urmărească îndeaproape activitatea Guvernului în exerciţiu. Dacă cel mai puternic partid aflat în opoziţie are şi experienţă guvernamentală, lucrurile sunt şi mai simple, cel puţin teoretic.

PSD, fostul partid aflat la guvernare, a anunţat prin mai multe voci, încă de la formarea Guvernului de coaliţie PNL-PD-UDMR-PUR, că va forma un guvern din umbră. Cu toate acestea, cel mai probabil din cauza problemelor interne cu care s-a confruntat partidul în primul semestru al acestui an, "Guvernul PSD" nu şi-a făcut simţită încă prezenţa. Nu au existat, în acelaşi timp, nici semnale că acesta s-ar fi constituit. Însă, în prezent, odată cu limpezirea apelor din PSD ne aşteptătm ca acesta să prindă viaţă, sub comanda noului lider social-democrat, Mircea Geoană. Funcţionalitatea unui asemenea guvern în următorii trei ani, care să ţină piept anumitor decizii ale guvernului în exerciţiu, ar reprezenta pe de o parte paşaportul lui Mircea Geoană spre alegerile prezidenţiale viitoare, pe de altă parte, i-ar conferi o legitimitate şi o autoritate suplimentare faţă de cele dobândite la Congresul din 21 aprilie.

Rămâne cine poate

Este de aşteptat ca din ecuaţia guvernului PSD să nu facă parte Ion Iliescu, cu atât mai mult cu cât, odată cu pierderea alegerilor, se observă o izolare tot mai accentuată a acestuia din partea noilor şefi ai partidului. Pe de altă parte, o serie de lideri ai partidului, "puşi la respect" de Iliescu pentru poziţiile lor radicale, ar putea primi un "portofoliu" în acest guvern. Totodată, este de aşteptat ca miniştrii cabinetului din umbră care în perioada următoare îşi vor dovedi eficienţa, fie că vorbim despre cei cu experienţă sau nu, vor avea calea deschisă spre un posibil viitor guvern al PSD, în contextul în care această formaţiune va câştiga viitoarele alegeri. În acelaşi context, nu ar fi de neglijat nici capitalul de imagine pe care membrii acestui guvern ar urma să-l câştige, dacă avem în vedere şi desele luări de poziţii în diverse chestiuni ce ar urma să le aibă. Altfel spus, miza ocupării unui portofoliu în acest "guvern de carton" este mare, motiv pentru care ne aşteptăm la noi confruntări interne pentru fiecare poziţie.

Greii de azi, miniştrii de mâine

Cine deţine în prezent puterea în PSD, fie că vorbim despre o persoană sau de un grup, va avea şi cuvântul decisiv cu privire la componenţa guvernului din umbră. În urma Congresului PSD din 21 aprilie nucleul de putere a dobândit o nouă configuraţie, pornind de la prima poziţie în partid – ocupată, cel puţin formal, de Mircea Geoană.
Alături de noul şef al partidului, este de aşteptat ca şi numărul doi – Adrian Năstase – cu experienţă în conducerea unui guvern, să aibă un cuvânt de spus, dacă nu chiar cel mai important. Totodată, un guvern al PSD fără fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea este de neconceput, cu atât mai mult cu cât, în prezent, acesta beneficiază de susţinere din partea unui important grup de interese din PSD, mai exact cel grupat în jurul liderului PSD Bacău, Viorel Hrebenciuc.
Pe de altă parte, ar mai fi de spus şi faptul că, Mitrea este pe departe cel mai puternic adversar al proapătului şef al PSD, Mircea Geoană. În acest context, chiar dacă Geoană va fi cel care va dicta configuraţia Guvernului PSD, Mitrea îl va dubla pe la ministerul Transporturilor în exerciţiu, Gheorghe Dobre. în acelaşi timp, şeful social-democraţilor clujeni, Ioan Rus, fost ministru al Administraţiei şi Internelor, îşi va "relua" mandatul, chiar dacă, deocamdată la nivel pur formal. Mihai Tănăsescu, un apropiat al "grupului de la Cluj", implicit al noului lider al partidului, e un potentat pentru o poziţie în acest Guvern.
De asemenea, cu "destinaţii ministeriale" imprecise, însă în cărţi, sunt şi Cristian Diaconescu (fost ministru al Justiţiei), Ilie Sârbu (expert în agricultură), Alin Teodorescu (fostul cancelar al lui Adrian Năstase), Dan Nica (cu eperienţă în comunicaţii), Titus Corlăţean (cu exeprienţă în comunicare cu presa) şi Vasile Dâncu (fostul şef al Agenţiei pentru Stategii Guvernamentale).
Evident, din ecuaţia Guvernului din umbră nu va lipsi nici Vasile Puşcaş, fostul negociator-şef cu Uniunea Europeană, unul dintre cei marginalizaţi de Iliescu pentru poziţiile sale reformatoare. Este de aşteptat astfel ca Puşcaş să fie cu ochii atât pe activitatea lui Răzvan Ungureanu (ministrul Afacerilor Externe), cât şi pe cea a lui Ene Dinga (ministrul Integrării Europene), cel din urmă considerat drept unul dintre cei mai slabi membri ai cabinetului Tăriceanu.
Activitatea lui Mircea Cinteză la Ministerul Sănătăţii ar putea fi monitorizată, după toate datele, de fostul ministru al Guvernului PSD, Ovidiu Brânzan, un alt aliat pentru Geoană.
Pe de altă parte, Mircea Paşcu, câinele de pază al lui Ion Iliescu, va beneficia cel mai probabil de un duş rece din partea lui Mircea Geoană, cel puţin pentru cunoscuta sa loialitate faţă de Ion Iliescu.

Năstase sau Geoană, şef al Guvernului

În ceea ce priveşte numele celui care va conduce acest guvern, ar fi de amintit faptul că Adrian Năstase s-a declarat deseori adeptul principiului ca şeful partidului să fie şi prim-ministru. Evident, această formulă era îndrăgită de Năstase în perioada în care el deţinea prima poziţie în partid. În acest context, ne putem aştepta ca şefia Guvernului din umbră să fie disputată între Geoană şi Năstase, cel dintâi avantajat de noua sa poziţie în partid, în timp ce Năstase de experienţa sa în fruntea executivului.

Memoranda ONAC