“Dorinta mea cea mai mare este ca lumea sa vina la teatru” Cultură
  • admin
  • 0 comentarii
  • 56 Vizualizări

“Dorinta mea cea mai mare este ca lumea sa vina la teatru”

p_5_1_29.jpgDupa o absenta de 14 ani, Vlad Radescu se intoarce la Targu Mures, locul unde practic s-a lansat in lumea teatrului. Despre aceasta revenire, cumulata cu asteptarile iubitorilor de teatru in interviul care urmeaza.

Reporter: Cu ce ganduri reveniti la Targu Mures?
Vlad Radescu: Revin la Targu Mures cu ganduri bune, cu un sac de nostalgii, si cu o valiza plina de sperante.
Rep.: Oamenii de teatru din Targu Mures au o parere pozitiva despre reintoarcerea dumneavoastra la conducerea Nationaluilui.
V.R.: Ma bucura acest lucru si sper ca revenirea mea sa se confirme si la nivelul iubitorilor de teatru din Targu Mures.
Rep.: Cum ati regasit teatrul de aici, si cum a fost premierea de sambata seara, cu piesa Regele Cerb, de pe scena Nationalului targumuresean?
V.R.: Deocamdata pot spune ca am aterizat pe un teren virgin, iar in ceea ce priveste premierea, ma bucur ca sala, chiar daca mica, a fost plina, si sper ca acest lucru sa fie un reper, sa putem merge mai departe.
Rep.: Dupa perioada anterioara petrecuta la Targu-Mures, practic putem spune ca sunteti un om de-al casei. Va va ajuta acest aspect in activitatea dumneavoastra?
V.R.: Intr-adevar, sunt de-al casei chiar destul de bine. Doresc ca si acest “acasa” sa se implice, nu doar la nivelul spectatorilor dar si la nivelul autoritatilor publice locale. Dar acesta este un pas urmator pe care-l voi lua impreuna cu colegii mei, pentru o mai stransa legatura intre teatru, public si cei care ar trebui sa aiba interesul ca teatrul sa functionize foarte bine.
Rep.: Un gand pentru iubitorii teatrului din Targu-Mures, acum la reintoarcerea dumneavoastra.

V.R.: Dorinta mea cea mai mare este ca lumea sa vina la teatru, sa mai lase deoparte televizorul, carnatii, sarbatorile s-au terminat, avand in vedere ca teatrul reprezinta o sarbatoare perpetua. Nu neaparat cred ca teatrul ar trebui sa fie un adapost, el trebuie sa fie un loc unde trebuie sa ne regasim pe noi insine, cu aspiratiile noastre, cu umanitatea din care facem parte si de care trebuie sa dam dovada.

Distribuie:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Recomandari


Citeste Zi de Zi Online


 

 

 




 

 

 

Print


 

Transilvania Business

ARHIVE