Parerile tinerilor despre avort, împartite

Daca în România lui Ceausescu avortul era un subiect tabu, odata cu revolutia, acest fenomen a explodat. Numai în judetul nostru douazeci de femei recurgeau zilnic la aceasta procedura. Tuica amestecata cu ulei, bai chinuitoare în apa fiarta, haltere cu mobila de prin casa, spalaturi cu otet, iata câteva din „metodele contraceptive” ale anilor ’80. În urma acestor procedee, în jur de 500-600 de femei decedau anual. Toate acestea se întâmplau pe furis, în odai ascunse, ferite de ochii lumii. Daca erai prinsa facând avort, înfundai puscaria. Asadar decât dupa gratii, majoritatea femeilor alegeau moasele, care în schimbul a 1000-2000 de lei te scapau de plod.
Odata cu Revolutia, regulile s-au schimbat. În ziua de Craciun a anului 1989, a fost adoptata legea conform careia avortul devenea legal. De atunci nu s-au mai facut modificari: avortul se face în primele 13 saptamâni de sarcina, iar în trimestrul al doilea, doar în cazul în care fatul sau mama sunt în pericol. Dupa adoptarea acestei legi, zeci de femei au asaltat spitalele dornice de a avorta într-un mod mai „civilizat”.

Aceeasi Marie dar cu alta palarie
                                                                                                                                            Desi este una dintre interventiile medicale banale, avortul presupune asumarea unor riscuri si traume atât fizice cât si psihice. Luând în considerare lucrarile de specialitate, viata începe din momentul conceptiei. În momentul avortului, fatul simte deja durerea, iar operatia devine un macel. Cea mai des folosita metoda de a avorta este chiuretajul. Aceasta implica introducerea unui cleste în cavitatea uterina cu ajutorul caruia fatul este rupt în bucati. De cele mai multe ori pacienta pierde mult  sânge în momentul eliminarii placentei. Riscurile sunt mari având în vedere posibilitatea aparitiei infectiilor, perforarilor uterului care pot conduce la extragerea uterului sau chiar moartea pacientei.
În cazul metodei aspiratiei, se introduce în cavitatea uterina un tub din plastic. Având o forta mult mai mare decât cea a unui aspirator, acesta rupe fatul în bucati, dupa care cu un alt intrument îi este zdrobit capul.

Totusi exista si vesti bune. “Daca s-a facut ceva bun în România în domeniul sanatatii, acest lucru a fost informarea tinerilor cu privire la metodele contraceptive si riscurile pe care le implica avortul”, a declarat Szaba Bela, medic ginecolog.

Ce spun tinerii despre avort?
Anda are 31 ani si în urma cu doisprezece ani a avortat de doua ori. “Aveam 21 de ani si o viata foarte dezorganizata, asa ca nu a fost greu sa ramân însarcinata”. Sfatuita de persoanele din jur a avortat. La scurt timp dupa aceea iubitul a parasit-o. „Ma simteam atât de singura încât m-am aruncat în bratele primului venit. Toate pareau bune si frumoase însa dupa un an am ramas însarcinata din nou”. De parca nu învatase nimic din prima lectie, a avortat a doua oara. ”Nu stiu de ce, dar de fiecare data când ma gândesc, am senzatia ca amândoi erau baieti! Si mi-am dorit atât de mult ca primul meu copil sa fie baiat…” Chiar daca au trecut doisprezece ani, înca îsi viseaza feciorii. ”Niciodata nu m-a durut mai mult ceea ce am facut, ca atunci când am vazut ca actualul sot  întorcea ochii dupa copiii celor din jur,dorindu-si proprii nostri copii!”. „Cel mai mare vis al meu e ca sa îi pot darui un copil. Dar stii cum sunt visele…”