Decanii, aleşi prin concurs. Clasa a IX-a trece la gimnaziu

Tot discutată şi rediscutată în Parlament, Legea Educaţiei Naţionale a primit în cursul săptămânii trecute aviz favorabil din partea Curţii Constituţionale, în ciuda nemulţumirilor manifestate de parlamentarii opoziţiei, ea devenind definitivă, urmând a merge spre promulgare la Preşedinţie.

Istoria şi geografia, în limba minorităţilor

Conform noii legi, clasa a IX-a trece la gimnaziu (dar abia peste patru ani), iar clasa pregătitoare este inclusă în învăţământul primar şi devine obligatorie. De asemenea, se prevede posibilitatea contractelor de şcolarizare încheiate între agenţi economici, elevi şi şcoli. Deşi a iscat numeroase discuţii, noua lege prevede ca geografia şi istoria se predau în limba minorităţilor, cu obligaţia transcrierii şi însuşirii toponimiei şi în limba română. Media de elevi pe clasă, în învăţământul preuniversitar gimanzial şi liceal este 25, iar admiterea la liceu se face în funcţie de portofoliul educaţional şi media de absolvire (70%) şi de proba de admitere, organizată de fiecare liceu (30%). La examenul de bacalaureat se menţin probele transdisciplinare (ştiinţe-fizică, chimie, biologie), iar angajarea cadrelor didactice se menţine prin concurs organizat la nivelul şcolii, iar profesorii şi directorul nu au majoritate în Consiliile de Administratie.

Măsuri împotriva… nepotismului

Noua Lege a Educaţiei prevede ca persoanele care se află în relaţie de soţi şi rude până la gradul III inclusiv, nu pot ocupa concomitent funcţii astfel încât una sau unul să se afle faţă de celălalt sau cealaltă într-o poziţie de conducere, control, autoritate sau evaluare instituţională la orice nivel în aceeaşi universitate şi nu pot fi numiţi în comisii de doctorat, de evaluare sau de concurs ale caror decizii afectează soţii, rudele până la gradul III inclusiv.

Decanii, selectaţi prin concurs public

Potrivit Legii Educaţiei, decanii sunt selectaţi prin concurs public, organizat de către rectorul universităţii. La concurs pot participa persoane din cadrul universităţii sau din orice facultate de profil din ţară sau din străinătate care, pe baza audierii în plenul Consiliului facultăţii, au primit avizul acestuia de participare la concurs. Consiliul facultăţii are obligaţia de a aviza minimum doi candidaţi, iar decanul îşi desemnează prodecanii după numirea de către rector. În cazul rectorilor universităţilor de stat sau particulare, aceştia sunt desemnaţi pe baza unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de Senatul universitar nou ales, conformă cu prezenţa lege sau prin votul universitar, direct şi secret, al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din cadrul universităţii si al reprezentanţilor studenţilor din Senatul universitar şi din Consiliile facultăţilor.
De asemenea, funcţia de rector este incompatibilă cu deţinerea de funcţii de conducere în cadrul unui partid politic, pe perioada exercitării mandatului.