Implicaţiile sistemului de alegere a primarilor într-un singur tur

Schimbarea sistemului de vot pentru primari într-un singur tur nu ar modifica aproape deloc rezultatul final al alegerilor, acesta variind în limita a aproximativ 1%. Rezultatele unei simulări realizate de Institutul pentru Politici Publice (IPP) pe baza rezultatelor oficiale ale alegerilor locale 2008, oferă argumente obiective pentru luarea unei decizii, după declaraţiile politice din ultimele săptămâni. „Una dintre consecinţele schimbării sistemului de vot a primarilor ţine de reprezentativitatea rezultatului, primarii câştigători având un suport electoral cu aprox. 17% mai mic. Suma voturilor obţinute de primarii aleşi în 2008 proveneau de la 5,78 milioane de persoane. Dacă edilii ar fi fost aleşi într-un singur tur, suma voturilor pe ţară ar fi fost de 4,77 milioane. Din punct de vedere al consecinţelor asupra rezultatelor politice, într-un număr de 387 de primării din ţară, reprezentând 12% din totalul primăriilor, rezultatul final la vot ar fi putut fi diferit. Din cele 387, în 48 de localităţi urbane primarul ar fi fost altul dacă s-ar fi aplicat schimbarea propusă astăzi (între ele un singur municipiu reşedinţă de judeţ – Bistriţa).”, precizează într-un comunicat de presă, Adrian Moraru, Director Adjunct, Institutul pentru Politici Publice. Totuşi, dacă sistemul s-ar fi schimbat înainte de alegerile locale din 2008, PNL-ul ar fi fost mai afectat decât celelalte partide mari, din punct de vedere al numărului de mandate obţinute, respectiv PSD-ul care deşi ar fi câştigat mai mulţi primari, ar fi pierdut localităţi mari (ca număr de alegători). „Din perspectiva numărului de mandate, în ipoteza schimbării sistemului de vot pentru primari, principalele formaţiuni politice ar fi pierdut/câştigat astfel: PSD ar fi câştigat în plus 16 mandate primar, faţă de rezultatul din 2008, PDL ar fi câştigat în plus 31 de mandate, PNL ar fi pierdut 21 de mandate, UDMR ar fi câştigat încă 8 mandate, PC ar fi pierdut 7 mandate iar candidaţii independenţi ar fi pierdut 10 mandate”, se mai arată în comunicat. Institutul pentru Politici Publice critică partidele de la Guvernare pentru modul în care au anunţat intenţia modificării legislaţiei electorale fără a analiza impactul schimbărilor propuse. În analiza de faţă s-au folosit datele de la alegerile locale 2008 din toate localităţile din România.