Călin Enăchescu vrea „Universitate de educaţie şi cercetare”

La propunerea cotidianului „Zi de zi”, ambii candidaţi la funcţia de rector al Universităţii „Petru Maior” (UPM) din Târgu-Mureş au fost de acord să răspundă unui set de întrebări despre prezentul şi mai ales viitorul instituţiei de învăţământ care are deviza „O universitate pentru comunitate”. Prof. dr. Călin Enăchescu, prorectorul didactic al Facultăţii de Ştiinţe şi Litere, susţine că gestul de a candida reprezintă o obligaţie morală faţă de munca părinţilor şi a colegilor care au făcut ca numele UPM să fie privit cu respect în mediul academic din România.
„Cred că cei mai în măsură să aprecieze calităţile care mă recomandă pentru funcţia de rector sunt colegii mei, care vor confirma această apreciere prin posibilul vot acordat”
Reporter: Ce v-a determinat să candidaţi la funcţia de rector ?
Prof. dr. Călin Enăchescu: Implicarea mea în ultimii 15 ani, ca decan al Facultăţii de Ştiinţe şi Litere, respectiv de prorector didactic al UPM, în procesele complexe ale managementului universităţii m-au făcut să fiu angrenat în multiplele programe şi acţiuni care au dus la evoluţia constantă a instituţiei noastre până la punctul în care se află astăzi. Mă simt obligat să recunosc că actualul context al societăţii româneşti în ansamblul său, şi în particular cel al învăţământului superior, nu este în măsură să stimuleze preluarea unor atribuţiuni de mare răspundere managerială cum este şi cea de rector. Totuşi, am considerat că nu este momentul să stau deoparte, ci să încerc să mă implic în viitorul universităţii împreună cu colegii mei. Am considerat că este o obligaţie morală să-mi asum această răspundere şi să-mi dedic, în măsura în care colegii vor considera oportun acest lucru, întreaga mea activitate în următorii patru ani din poziţia de rector. Trebuie să  mărturisesc că gestul meu este, în acelaşi timp, şi un gest de respect la adresa muncii părinţilor mei care, în urmă cu 50 de ani, s-au aflat printre cei care au fondat această instituţie mureşeană, ca şi cadre didactice în domeniul Filologiei.
Rep.: Care sunt principalele trei calităţi care vă recomandă pentru funcţia de rector?
C.E.: Cred că cei mai în măsură să aprecieze calităţile care mă recomandă pentru funcţia de rector sunt colegii mei, care vor confirma această apreciere prin posibilul vot acordat. Dintr-un punct de vedere personal, care evident este subiectiv, aş îndrăzni să menţionez: experienţa academică de peste 20 de ani, atât în cadrul UPM cât şi în alte universităţi din ţară şi străinătate, ca şi cadru didactic precum şi experienţa managerială de 15 ani în diferite funcţii  executive, pornind de la nivelul catedrei până la nivelul universităţii; dorinţa de a contribui la dezvoltarea universităţii şi prin aceasta la dezvoltarea comunităţii regionale în care se situează universitatea; capacitatea pe care am dobândit-o, prin experienţa de viaţă de până acum, care îmi permite să înţeleg în mare măsură atât comportamentul şi aspiraţiile colegilor mei cadre didactice  dar în acelaşi timp şi ale studenţilor noştri. Am o fată studentă şi o fată absolventă de studii academice aşa încât cunosc nemijlocit problematica specifică a generaţiei tinere actuale.
Rep.: Punctaţi vă rog trei idei principale ale planului dumneavoastră managerial.
C.E.: Trei obiective generale din planul managerial: realizarea la un standard cât mai ridicat, a obligaţiile asumate faţă de studenţii care aleg ca loc de formare profesională şi spirituală universitatea noastră. UPM are, prin dimensiunea sa, avantajul şi capacitatea de a putea asigura un proces de monitorizare atentă a pregătirii studenţilor precum şi asigurarea unui proces de interacţiune directă student-cadru didactic cât mai eficient. Mobilizarea întregii comunităţi academice a UPM pentru ca instituţia să-şi îmbunătăţească la următoarele clasificări încadrarea din categoria ”Universitate de educaţie” în categoria „Universitate de educaţie şi cercetare”, păstrându-şi prestigiul academic acumulat pe parcursul celor cinci decenii de existenţă. UPM trebuie să ducă o politică de ridicare a nivelului activităţii de cercetare efectuate de corpul său didactic şi de către studenţi. Acest lucru are în vedere reevaluarea şi identificarea acelor domenii de cercetare care la momentul actual au condiţii în universitate de a fi dezvoltate la standarde internaţionale şi pentru care valorificarea rezultatelor va aduce instituţiei o recunoaştere la cote cât mai înalte.
„Realizarea Universităţi Metropolitane necesită armonizarea, pe multiple planuri, a intereselor UPM cu interesele Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, ale Universităţii de Artă Teatrală din Târgu-Mureş, şi poate şi ale altor universităţi”
Rep.: Ce lipseşte, în viziunea dumneavoastră, în prezent, managementului UPM?
C.E.: Nu pot spune că sunt elemente lipsă ci mai degrabă elemente care trebuie îmbunătăţite în cadrul managementului UPM şi anume: descentralizare şi autonomie în luarea deciziilor; delegarea de competenţe şi răspunderi. Transferul unor competenţe decizionale de la nivelul universităţii la nivelul conducerii facultăţilor realizând un echilibru între competenţele transferate şi răspunderea pentru deciziile ce urmează a fi adoptate; dezvoltarea unui climat de colegialitate, de cooperare şi de respect în cadrul universităţii, existenţa unor mecanisme cuantificabile de evaluare a contribuţiei adusă de angajaţii universităţii în desfăşurarea activităţilor curente şi implicarea lor în dezvoltarea universităţii. În acest context, este necesară crearea unor posibilităţi de a recompensa munca de calitate şi aportul angajaţilor în bunul mers al activităţilor universităţii.
Rep.: Actualul rector al UPM a propus, în 2010 şi 2011, înfiinţarea unei Universităţi Metropolitane la Târgu-Mureş. Care e poziţia dumneavoastră vis a vis de această idee?
C.E.: Am fost unul din susţinătorii acestui proiect – idee care ar are în spatele ei modele europene de succes -, asumat în principiu şi de reprezentanţii autorităţilor locale, respectiv Prefectură, Consiliul Judeţean şi Primărie. Sunt deschis în continuare derulării unor discuţii cu partenerii noştri legat de acest subiect. Realizarea Universităţi Metropolitane necesită armonizarea, pe multiple planuri, a intereselor UPM cu interesele Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, ale Universităţii de Artă Teatrală din Târgu-Mureş, şi poate şi ale altor universităţi. Ca un prim pas aş propune realizarea, în baza unui suport legislativ clar, a unui consorţiu universitar, în cadrul căruia să se identifice în mod concret elementele comune de cooperare. Aş vedea posibile, pentru început, crearea unor programe de studii comune mai ales la nivel de master, respectiv a unor programe comune de cercetare ştiinţifică interdisciplinară şi utilizarea în comun a bazei materiale din dotarea universităţilor. Sunt numeroase argumente în favoarea realizării în timp a Universităţii Metropolitane, ele însă trebuie analizate şi cântărite cu grijă pentru a nu forţa o decizie care să defavorizeze una din universităţile partenere ale acestui proiect complex.
Rep.: V-aţi creionat structura echipei alături de care aţi dori să conduceţi destinele UPM?
C.E.: Reuşita mandatului de rector este în foarte mare măsură condiţionată de existenţa unei echipe manageriale care să-şi asume planul managerial al acestuia şi care să acţioneze sinergetic. Acest lucru este, de altfel, recunoscut şi în prevederile Legii educaţiei naţionale care îi permite rectorului să-şi poată structura această echipa de colaboratori (prorectori, decani). Având cristalizat planul managerial am constatat că am un număr semnificativ de colegi care îl susţin şi cu care aş putea colabora. Mi-am propus să anunţ această echipă numai în situaţia în care voi obţine investitura de rector. Am în vedre faptul că metodologia alegerilor nu cere expres acest lucru.
Rep.: Sunteţi mulţumit de actuala clasificare a UPM pe plan naţional?
C.E.: Evident actuala clasificare nu ne mulţumeşte. Actualul sistem de clasificare aşa cum este el conceput nu favorizează UPM. De altfel, întregul proces de clasificare nu favorizează universităţile mici şi mijlocii, deoarece indicatorii extensivi de ierarhizare corectează indicii de productivitate în funcţie de numărul de cadre didactice şi studenţi, ceea ce deformează performanţele reale ale instituţiei. De aceea, o universitate cu 160 de cadre didactice şi cu 4.500 de studenţi, indiferent ce performanţe ştiinţifice ar avea,  nu va putea concura cu o universitate cu 2.800 de cadre didactice şi cu 55.000 de studenţi. În planul managerial am prevăzut un capitol distinct cu obiective şi acţiuni privind îmbunătăţirea nivelului de ierarhizare a universităţii şi a domeniilor de studii. Procesul de autoevaluare a posibilităţilor de îmbunătăţire a nivelului de ierarhizarea a universităţii şi respectiv al domeniilor de studiu, făcut la nivelul departamentelor respectiv al facultăţilor, va trebui să evidenţieze care sunt resursele interne pe care le vom putea mobiliza în acest scop şi limitele pe care le vom putea atinge. În funcţie de această autoevaluare se vor putea lua în analiza comunităţii din UPM, funcţie şi de legislaţia în vigoare la momentul respectiv, şi alte soluţii instituţionale care să asigure continuitatea funcţionării procesului didactic şi ştiinţific impus de normele de calitate naţionale specifice.
„UPM trebuie să-şi continue evoluţia ascendentă de până acum, respectându-şi pe deplin deviza sa din „Carta universităţii”, „O universitate pentru comunitate”
Rep.: Cum va arăta UPM la sfârşitul mandatului dumneavoastră?
C.E.: UPM trebuie să-şi continue evoluţia ascendentă de până acum, respectându-şi pe deplin deviza sa din „Carta universităţii”, „O universitate pentru comunitate”, având în vedere atât comunitatea regională dar şi cea naţională, devenind o universitate cu o activitate managerială modernă şi antreprenorială, cu o structură simplă şi dinamică, cu o cercetare performantă şi cu un corp profesoral de înalt nivel academic, cu studenţi satisfăcuţi de procesul de instruire şi de condiţiile sociale oferite de universitate.
Rep.: Ce părere aveţi despre contracandidata dumneavoastră?
C.E.: Despre colega şi contracandidata mea de la Facultatea de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative, doamna prof. univ. dr. Ramona Neag, am o părere foarte bună. O consider ca o persoana tenace, capabilă şi bine pregătită profesional. Am toată stima şi consideraţia pentru curajul demersului de asumare a funcţiei de rector iar dacă, prin voinţa comunităţii academice, va fi aleasă rector îi doresc mult succes în dificilul drum pe care trebuie să-l parcurgă UPM în următorii patru ani.
Rep.: Oferiţi electorilor un motiv pentru care ar trebui să vă acorde votul.
C.E.: Experienţa managerială academică, proiectele pe care le-am condus, evenimentele ştiinţifice pe care le-am organizat, precum si responsabilităţile de decan şi prorector m-au pus în contact cu realităţile UPM dar şi ale mediului academic naţional şi european. În acelaşi timp, m-au făcut să înţeleg că există numeroase şi complexe dificultăţi dar şi să cred ca există soluţii de depăşire a acestor dificultăţi. Sunt conştient de faptul că nici un rector şi niciun plan managerial nu poate reuşi menţinerea instituţiei pe un trend ascendent decât în contextul unei susţineri responsabile de către întreg colectivul UPM şi pe fondul unei evoluţii pozitive a sistemului social şi educaţional românesc.