Share

Home / Sanatate / INTERVIU cu dr. Rareș Georgescu. Existența centrelor integrate specializate pe patologia mamară, o necesitate

INTERVIU cu dr. Rareș Georgescu. Existența centrelor integrate specializate pe patologia mamară, o necesitate

Existența centrelor integrate specializate pe patologia mamară, de la diagnostic, tratament până la reconstrucție mamară, de preferință în fiecare județ, ar fi de un real ajutor pentru pacientele diagnosticate cu cancer mamar. Mai mult, este nevoie de existența screeningului mamar în România dar și a posibilităților de diagnostic care se regăsesc la nivelul centrelor din Occident.

La nivelul Spitalului Clinic Județean Mureș anual sunt tratate în jur de 200 de paciente diagnosticate cu cancer mamar, ele beneficiind aici doar de mastectomie, nu și de reconstrucția mamară în cadrul programului național. Într-un interviu acordat cotidianului Zi de Zi, șef de lucrări dr. Rareș Georgescu, medic primar chirurg cu supraspecializare în chirurgia mamară susține că nu doar pentru sistemul sanitar ar fi benefic ca în cadrul aceleiași intervenții chirurgicale să fie efectuate mastectomia și reconstrucția, ci și pentru pacientă.

Reporter: Comisia Europeană recomandă ca pacienta cu afecțiuni ale sânului să fie tratat într-un centru senologic specializat. Ce ar însemna acest lucru pentru managementul medical al unei paciente cu suspiciunea de cancer mamar?

Dr. Rareș Georgescu: În mod normal tot ceea ce se învârte în jurul cancerului de sân, începând de la diagnostic, tratament și chestiunile colaterale, cum ar fi suportul pacientului, partea psihologică, ar trebui să fie incluse în același loc, și nu este atât de important să fie în același loc cât să se întâmple integrat, adică să existe o colaborare între toate specialitățile. În cancerul de sân se începe de la medicul care vede prima dată pacientul, respectiv senologul care este radiolog- face ecografie, mamografie, RMN, urmează medicul care face biopsia, care poate fi radiolog sau chirurg, medicul care citește piesa- morfopatologul, urmează cei care iau decizia care sunt oncologul,  împreună cu radiologul și chirurgul, după care urmează tratamentul oncologic, eventual urmărirea radiologică a evoluției tumorii sub tratament, urmată de operație, sau operație urmată de tratament oncologic. Lucrurile sunt foarte complexe și trebuie să existe un mecanism care să coordoneze toate aceste activități, altfel lucrurile sunt haotice și o parte dintre pacienți se pierd sau o parte din secvențele terapeutice se pierd.

În lumea occidentală există un centru care are toți acești specialiști și ceva ce la noi nu există și anume Nurse Navigator – o persoană, o asistentă care ține legătura între pacient și această structură medicală, care nu lasă pacientul să se piardă. De la momentul primului diagnostic până la final ajută pacientul să aibă acces la tot ceea ce trebuie.

Rep.: La noi se pierde pacientul?

R.G.: La noi se face o primă vedere a pacientului după care se trimite către biopsie, să spunem, unii pacienți se pierd după care nu mai vin să își ridice biopsia sau o ridică și nu mai știu unde să meargă. Pentru ca acest management să fie cu adevărat performant și să semene tot mai mult cu ce se întâmplă în străinătate trebuie să existe o structură.

Noi trebuie să discutăm pe acte, pe imagine. În mod normal în momentul în care hotărâm ce facem cu pacientul împreună cu comisia oncologică ar trebui să avem toată documentația. Ar trebuit să fie o structură, cu o secretară, cu o arhivă ca să putem și urmări pacientul ulterior. În lumea occidentală există și această noțiune de suport, adică pacienta, de exemplu, nu poate veni la radioterapie zilnic, locuiește departe, atunci există și posibilități de a ajuta cu transportul, de a exista unele facilități, ONG-uri care să ajute cu cazarea pacientului pe perioada în care acesta nu poate să se deplaseze, sunt tot felul de lucruri care la noi lipsesc total. Nu mai vorbesc de partea psihologică, trebui să fie un psiholog specializat în problematica cancerului de sân.

Rep.: Care sunt posibilitățile de diagnostic prin testele genetice?

R.G.: Există și aceste teste genetice care sunt foarte importante, nu sunt decontate în România de către niciun asigurator. Ele ar arăta riscul pacientului de a face cancerul de sân și a familiei acestuia. Pacienții care au această predispoziție genetică numită BRCA au un risc de a face cancer de sân și de ovar între 40% și 80% de-a lungul vieții. Acești pacienți și familia lor au un management diferit, în principiu la acești pacienți apare cancerul de sân mai repede, ar trebui urmăriți pe lângă mamografic, ecografic și RMN, obligatoriu anual, cu 10 ani înainte de debutul cancerului la cea mai apropiată rudă la care a apărut cancerul. Dacă mama a avut cancer la 40 de ani, fiica ar trebuie urmărită la 30 de ani pentru această testare. La acești pacienți tratamentul este diferit în sensul în care ne punem problema de a face mastectomie bilaterală de la început, cu reconstrucție imediată. Sigur, nu este obligatoriu, dar este un tratament care trebuie luat în considerare având în vedere că pacienta are riscul de a dezvolta al doilea cancer, chiar dacă pe primul l-am vindecat. Reapariția unui alt cancer apare de obicei la peste 10 ani de la prima tumoră. Pentru a preveni acest lucru este indicată mastectomia bilaterală și anexectomia bilaterală.

Rep.: Există și posibilitatea de conservare a sânului?

R.G.: În centrele din Europa conservarea sânului se petrece în 70% dintre cazuri, sunt centre cu 90% conservare a sânului, noi avem o conservare a sânului undeva la 50%, ceea ce comparativ cu media din România, care se află undeva la 25%, este foarte bine. Sigur, în străinătate unde pacientele vin prin screening sunt în fază incipientă și atunci conservarea este mai ușoară.

Un lucru iarăși important, vom începe screeningul (n.red. – programul național de screening mamar), foarte bine, dar vom găsi niște leziuni care sunt foarte incipiente, de exemplu microcalcificările, aceste leziuni se văd numai mamografic, nu se văd ecografic. Ce faci cu această leziune? Trebuie să o biopsiezi sub ghidaj stereotactic, sub ghidaj mamografic, lucrul acesta nu există. A existat la Cluj o vreme la spitalul de stat, acum mai există într-un centru privat, s-au făcut câteva încercări în Târgu-Mureș, nu se mai fac.

Dacă ar exista un centru integrat cu siguranță ar exista și această biopsie stereotactică. Există și biopsie ghidată RMN, în România nu există nici măcar un centru care să facă biopsie ghidată RMN.

Rep.: Prin subprogramul național de reconstrucție mamară pacientele cu mastectomie pot beneficia de endoproteze mamare. Cunosc acest lucru?

R.G.: Eu întotdeauna când le propun pacientelor mastectomie le spun că au dreptul la acest program național de reconstrucție mamară.  Din păcate, foarte multe doamne mai în vârstă spun că ele sunt în vârstă fără să își dea seama de impactul psihologic pe care îl are lipsa sânului, nu este vorba doar de frumusețe este vorba de stima de sine, de tot cortegiul acela de depresie care apare când te uiți în oglindă și vezi ceva care nu îți mai place sau care chiar te șochează.

Eu am discutat cu cei de la Casa de Asigurări de Sănătate, în urmă cu câțiva ani, despre faptul că cele mai multe intervenții legat de cancerul de sân se fac la noi, în Spitalul Clinic Județean Mureș, pe când reconstrucția este acreditată la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș. Există două entități separate care fac cele două lucruri, unul face mastectomia, celălalt face reconstrucția, ceea ce înseamnă pierdere pentru pacientă a reconstrucției imediate, mai ales la pacientele care au mutația BRCA la care îi faci o mastectomie bilaterală și se încadrează perfect pentru a-i face și reconstrucția imediată. Nu este posibil. Sunt niște lucruri care ar trebui gândite pentru a le aduce în același loc, în momentul în care sunt în același loc pacientele pot beneficia de ele.

În primul rând ar trebui să fie deodată, în aceeași intervenție, mastectomia și reconstrucția, când este posibil. Sunt cazuri când se preferă reconstrucția tardivă, în cazul în care trebuie radioterapie, sunt tumori avansate, tumori inflamatorii nu este indicat să faci pe loc reconstrucția, dar la pacientele la care este indicat să poți să îi faci mastectomie și reconstrucție imediată, de ce să nu faci? Ar trebui să fie un plastician specializat în reconstrucția mamară în această structură. O astfel de intervenție de mastectomie bilaterală cu reconstrucție durează în jur de 4 ore, dar înseamnă cost mai mic decât să faci mastectomia urmată de reconstrucția tardivă, care înseamnă încă o spitalizare și o recuperare mult mai dificilă. Înseamnă fonduri, nemaivorbind de impactul psihologic al femeii care se trezește fără sân! La reconstrucția imediată femeia adoarme înainte de operație cu sân, se trezește cu proteză, este o mare diferență.

Rep.: Cum le comunicați pacientelor diagnosticul? Cât de importantă este comunicarea dintre medic și pacientă?

R.G.: Eu le comunic direct și foarte deschis, onest. Nu există posibilitatea de a ocoli diagnosticul și cuvântul cancer.

Rep.: Sunt paciente care refuză tratamentul, intervenția chirurgicală?

R.G.: Sunt paciente care refuză biopsia de frică să nu se răspândească boala. În momentul în care le explici cu adevărat că pe baza acestei biopsii tratezi pacientul corect nu refuză, sunt paciente care nu vin de frică, rar sunt cele care refuză total tratamentul, sunt paciente care refuză chimioterapia. Este un lucru regretabil dar este dreptul pacientului să își aleagă felul în care trăiește, ajutăm cât putem dar decizia este a pacientului.

A consemnat Arina TOTH

 

 

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Cosmin Pop, pretendent PNL la Primăria Târgu-Mureș: ”Proiectul meu implică schimbare!”

Trei liberali s-au înscris în competiția internă pentru desemnarea candidatului Partidului Național Liberal la funcția …

Share
Share