Județul Mureș, număr îngrijorător de mame adolescente

Județul Mureș a ajuns anul acesta pe primul loc în ceea ce privește numărul mamelor adolescente (931), urmat de Dolj (838), Brașov(830) și Iași. Vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale devaforizate din România este de 16 ani la prima naștere și de 18 ani la al doilea copil. Sunt tinere mame care, la nici 23 de ani împliniți, nasc deja al cincilea copil.

Dintre cele 199.720 de nașteri înregistrate în România în 2019, 749 provin de la fete sub 15 ani și 17.933 de la adolescente cu vârsta între 15-19 ani. Statistica arată că unu din zece nou-nӑscuţi din România provine din mame adolescente. De altfel, țara noastră contribuie cu aproape un sfert dintre mamele sub 18 ani (23%) din toată Uniunea Europeană.

 Dezbateri online

Analiza a fost efectuată în comunități rurale defavorizate în cadrul cărora Organizația Salvați Copiii desfășoară intervenții integrate pentru gravidele și mamele adolescente, în cadrul proiectului “Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale și sociale pentru adolescentele însărcinate și mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România și Republica Moldova”, derulat în parteneriat cu Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului și Asociația Sănătate pentru Tineri din Chișinău, cu sprijinul MSD România.

În cursul zilei de astăzi, 11 noiembrie, la ora 13.00 a avut loc o întâlnire online la care au fost prezenți dr. Meda Neagoe, președinte Organizația Salvați Copiii- Filiala Mureș, Melinda Kalman, coordonator local proiect SENS, Nicoleta Baciu, consilier principal și Dunca Ioan, secretar Primăria Râciu, Eva Grunwald consilier superior Primăria Nadeș, Elida Deak , directorul executiv adjunct al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș (DGASPC), Elena Micheu, director executiv al Institutului Est- European de Sănătate a Reproducerii (IEESR), Teodora Baba, psiholog în cadrul Centrului de Prevenire și Combatere a Violenței Domestice din Târgu Mureș, Marius Dumitrescu, administrator Farmacia Socială.

Ratele mortalității infantile din țara noastră sunt excesive raportat la alte țări europene.Vârsta medie a nașterii primului copil în cazul mamelor minore din zonele rurale defavorizate din România este mai mică de 16 ani. Sunt mame care, la nici 23 de ani împliniți, nasc deja al cincilea copil. Riscul de prematuritate este agravat de lipsa accesului la servicii medicale. 10% dintre nașterile din țara noastră provin de la mame adolescente.

Alocația, singura sursă de venit

Analiza realizată de Salvați Copiii România, pe un eșantion de 640 de gravide și mame adolescente din 46 de comunități rurale din 16 județe din România, relevă câteva aspecte cronice și cu repercusiuni sociale pentru România. Astfel:

•        39% dintre mamele și gravidele adolescente din zonele rurale defavorizate ce au făcut parte din eșantionul cercetării au afirmat că nu au efectuat analizele recomandate în sarcină, din cauza lipsei accesului la servicii medicale și/sau a resurselor financiare necesare;

•        87% dintre gravidele și mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din țara noastră nu au utilizat nicio metodă contraceptivă;

•        16.3 ani este vârsta medie a nașterii primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate. Cele cu mai mult de un copil au în medie 18.1 ani la nașterea celui de-al doilea copil, 19.5 ani la al treilea, 20.9 ani la al patrulea și 22.9 ani la cel de-al cincilea copil;

•        20.4 ani au în medie tații copiilor acestor gravide sau mame minore din zonele rurale din România;

•        72% din tinerele fete și femei intervievate afirmă că locuiesc într-o cameră sau cel mult două, împreună cu alte persoane din familie, fapt ce indică precaritatea condițiilor în care trăiesc ele și copiii lor;

•        55% din mamele și gravidele adolescente apreciază că veniturile le ajung doar pentru strictul necesar;

•        74% dintre ele afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului;

•        iar 58% dintre respondente apreciază că perioada de pandemie a afectat negativ șansele adulților din familia lor de a lucra (în munci ocazionale sau cu ziua), în comparație cu luna februarie a anului 2020.

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a explicat că „Sarcina la vârsta adolescenței este critică atât din punct de vedere fizic, cât și psiho-emoțional, iar accesul limitat la servicii medicale pune mama și copilul în risc. Cel mai adesea este vorba de distanța mare față de cabinetele medicale, lipsa resurselor pentru a plăti transportul, lipsa de informații cu privire la ce servicii medicale ar trebui accesate în timpul sarcinii”.

Accesul la servicii medicale

Organizația Salvați Copiii este implicată activ în domeniul sănătății copiilor din România și contribuie la asigurarea dreptului la viață al copiilor prin intermediul a cinci direcții de intervenție: dotarea maternităților și secțiilor de pediatrie și nou-născuți cu echipamente medicale performante, dezvoltarea rețelelor specializate de suport pentru mame și copii la nivelul comunităților rurale, cursuri de specializare pentru echipele medicale, educație pentru sănătate și cercetări/dezbateri cu specialiști. Până în prezent, Salvați Copiii România a lucrat în 60 de comunități rurale defavorizate, cu 56.000 de mame, gravide și copii până în 5 ani. 

Din 2021, Salvați Copiii România a extins modelul de intervenție integrată și în Republica Moldova, unde, în colaborare cu Asociaţia „Sănătate pentru Tineri” și Centrul de informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Chișinău, cu sprijinul MSD România, 6.300 de gravide și mame adolescente beneficiază de servicii socio-medicale și educaționale. Proiectul este implementat în 16 județe din România, în 46 de comunități și toate comunitățile rurale din 15 unități teritoriale din Republica Moldova.