Chirurgia robotică, o realitate mureșeană în continuă dezvoltare

Chirurgia robotică depășește limitele chirurgiei clasice, date fiind rezultatele mai bune, cu mai puține riscuri și complicații. Ceea ce cândva părea a fi Science Fiction, acum devine tot mai mult o realitate, aspect de care ne convinge prof. univ. dr. Tiberiu Băţagă, Past President al Comitetului Director al Societăţii Române de Ortopedie şi Traumatologie (SOROT), al cărui mandat s-a încheiat anul acesta. Dl. Prof Cristian Stoica este actualul Presedinte SOROT. Făcând echipă cu un doctorand, profesorul Tiberiu Bățagă a reușit să facă primul model 3D printing de fractură de platou tibial care deja este partea de traumatologie. Acest model a primit premiul Asociației Oamenilor de Știință din România și a apărut într-o revistă din străinătate cu factor foarte mare de impact.

Reporter: Domnule profesor, succesul vine prin vocaţie, pasiune şi muncă. Ați fost președintele SOROT timp de 2 ani, încheierea mandatului fiind marcată printr-un amplu eveniment.
Prof. dr. Tiberiu Bățagă: Încheirea mandatului a fost încununată cu desfășurarea unui Congresul Virtual SOROT 2021, în perioada 19-22 octombrie, patru zile pline de sesiuni naționale și internaționale cu participarea a mai mult de 35 de speakeri de renume internațional, invitați din SUA, Franța, Elveția, Germania, Austria, Spania, Italia, Polonia, Ungaria, Marea Britanie, Comisia Europeană, Olanda, Republica Moldova. S-a discutat despre chirurgie robotică noi metode transplant și reconstrucție osoasă, noi tehnici chirurgicale minim invazive, ortobiologie regenerativă, primul simpozion între societățile de profil din România și Ungaria și multe alte noutăți.
Reporter: Care considerați că este impactul concretal inteligenței artificale în domeniul ortopediei și traumatologiei?
Prof. dr. Tiberiu Bățagă: Tehnicile Inteligenței Artificiale au adus mari îmbunătățiri în fiecare pas al căii imagistice medicale, de la achiziție și reconstrucție până la analiză și interpretare. Prin încorporarea informațiilor din fișele medicale ale pacientului, inclusiv simptome, rezultate de laborator și constatări ale examinării fizice, identifică cel mai potrivit pacient, examen imagistic specific şi determină cel mai adecvat protocol. Operațiile robotizate sunt considerate „minim invazive”, ceea ce înseamnă că practicienii înlocuiesc inciziile mari cu o serie de incizii de un sfert de inch și utilizează instrumente chirurgicale miniaturizate. Un chirurg controlează brațele aparatului de pe un scaun la o consolă de computer lângă masa de operație.
Acest lucru permite chirurgului să efectueze cu succes intervenții chirurgicale în spații înguste și reduce marja de eroare. Inteligența artificală a devenit un trend și în ortopedie și traumatologie. Au fost deja demonstrate numeroase aplicații în ortopedie, iar aceste aplicații vor crește în cantitate și în impact.
Reporter: Cine este pionierul în chirurgia robotică?

Prof. dr. Tiberiu Bățagă: Primele preocupări legate de acest domeniu au apărut în anii “60, “70, prin savantul John McCarthy – a nu se confunda cu Joseph F. McCarthy, care a făcut McCartismul – și care a spus că în momentul în care se va putea face chirurgie asistată – la vremea aceea era vorba de calculator, mai apoi de robot – lucrurile se vor dezvolta.
Lucrurile s-au și dezvoltat pentru că între timp a apărut ceea ce se numește CAS, Computer Assisted Surgery, si primele intervenții de acest tip au fost făcute în 1997 de profesorul Dominique Saragaglia, la Grenoble, pe genunchi. Rezultatele în timp au fost o curbă de învățare, spunea domnul profesor că durat cu 15-30 minute mai mult intervenția chirurgicală, dar a fost de o acuratețe foarte bună pentru că s-a putut determina exact mărimea componentelor endoprotetice pentru artroplastia de genunchi și în același timp tranșele de osteotomie la femur și la tibie.
Reporter: La Târgu Mureș s-au făcut astfel de intervenții?
Prof. dr. Tiberiu Bățagă: Noi am avut plăcerea ca în perioada 2007 – 2008 firma Stryker să aducă un astfel de aparat la Târgu Mureș și am făcut la Spitalul Clinic Județean de Urgență patru astfel de intervenții, prețul unui aparat era undeva la 150-200.000 de euro, o sumă consistentă. Noi am încercat să găsim modalități, dar între timp lucrurile au evoluat și s-a ajuns la concluzia că activitatea chirurgicală poate să fie îmbunătățită prin utilizarea robotului chirurgical care să preia anumite responsabilități în momentul intervenției chirurgicale.
Oricum se făcea un planning preoperator utilizând un program complex preoperativ de imagine cu computer tomograf pe baza căreia se introduceau datele și se determinau exact mărimea componentelor protetice și robotul putea să descrie exact care este suprafața care trebuie prelucrată chirurgical.
Reporter: România a făcut un pas pentru a îmbrățișa chirurgia robotică?
Prof. dr. Tiberiu Bățagă: România a fost printre primele țări din Uniunea Europeană care la începutul anilor 2000 a înființat Registrul Național de Endoprotezare, care este condus de către colegul și prietenul meu profesor doctor Cristian Stoica, manager la Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie și TBC Osteoarticular Foișor,actualul Presedinte SOROT, ceea ce a dus la dezvoltarea foarte intensă a ortopediei și traumatologiei în România.
Reporter: Ce ar putea ajuta ca această tehnologie să devină mai accesibilă românilor?
Prof. dr. Tiberiu Bățagă: Cu partea de chirurgie robotică, întrun an de zile economiile sunt în jur de 40 de miliarde de dolari, pentru partea de nursing undeva la 20 de miliarde dolari, iar partea administrativă este în sistem electronic. Per total, dacă se adună toate costurile, pe un an de zile, această inteligență artificială aduce undeva la 230 miliarde de dolari, calcul la populația Statelor Unite. Făcând o prospecție în România, populația țării noastre este cam de 15 ori mai puțină, la noi s-ar strânge în jur de 14-15 miliarde de dolari, o sumă mai mare decât bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care are în jur de 10 miliarde euro buget anual. Chirurgia robotică este o tehnică modernă, sunt în spate o serie de costuri ridicate care țin de mentenanță, de funcționare, dar un manager de spital trebuie să se gândească și la avantajele financiare pe care le aduce. La Congresul SOROT am avut o sesiune dedicată AAOS – Academia Americană a Chirurgilor Ortopezi și ESSKA, care au menționat că Târgu Mureș este într-o poziție geo-strategică deosebită și avem un renume și valoare. Ei ne-au indicat așa, dacă spunem unui manager, că o să facă 200 de intervenții cu 5.000 de euro pe an, cu siguranță nu va fi de acord. Dar dacă îi spunem că face 5.000 de intervenții pe 10 ani cu 500 de euro, sigur va fi foarte interesat și va dori să facă primul pas. Avantajele, atât pentru pacient, cât și pentru medic din punct de vedere al siguranței intervenției chirurgicale sunt colosale. Dacă la început poate costurile legate de achizitionarea aparatului, în jur de un milion, un milion și jumătate de euro sunt foarte mari, stabilind un număr de intervenții eșalonat se acoperă destul de repede, pentru că lumea este interesată. Mai ales că există un program național de endoprotezare, practic implantele sunt subvenționate de stat, pacientul urmând ca a doua sau a treia zi să fie externat și pregătit pentru a-și începe programul de recuperare acasă. Rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade” din Târgu Mureș, profesor doctor Leonard Azamfirei, are în vedere în zona Livezeni un nou Spital Clinic Universitar, proces care este deja în derulare, unde vom avea un centru puternic de chirurgie robotică care va acoperi toate specialitățile chirurgicale. În al doilea rând vom iniția un centru de simulatoare pe toate specialitățile medicale și chirurgicale în așa fel încât gradarea pregătirii să se facă la nivelul de student, medic rezident, medic specialist, medic primar, acețtia urmând a avea acces la aceste simulatoare 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână.
Reporter: Care sunt dezavantajele chirurgiei robotice?
Prof. dr. Tiberiu Bățagă: Un dezavantaj ar fi în cazurile de diagnosticare greșită sau de funcționare defectuoasă, caz de malpraxis, cine este de vină, medicul sau robotul? Apoi, dacă ai luat un robot, acela merge numai pentru produsele care sunt de la o anumită firmă, deci nu poți să spui că iau de la Mako de la Styker și pun proteză de la o altă firmă. Un
alt dezavantaj ar fi costul ridicat, un astfel de sistem este bazat pe o tehnică modernă, în spatele ei sunt costuri mari de mentenanță. În Europa occidentală, de vest, deja sunt clinici specializate care fac numai acest tip de intervenții, pacientul fiind externat în seara aceleiași zile. Ar trebui să luăm modelul lor de Școală a pacientului, conform căreia pacientul programat pentru intervenție vine să ia contact cu inteligența artificială, adică i se prezintă într-un film prin ceea ce va trece, i se prezintă salonul, kinetoterapeutul cu care va face recuperarea, medicul anestezist, deci el când vine în spital nu mai este complet străin, ci știe exact ce pași trebuie să facă, se leagă o relație de familiaritate, foarte importantă pentru starea pacientului.

A consemnat Amalia VASILESCU