Ungaria şi Polonia devin tot mai autoritare

Ungaria şi Polonia devin tot mai autoritare, a atras atenţia o organizaţie civică europeană. Uniunea Libertăţilor Civile pentru Europa, cu sediul la Berlin, a pus accentul pe cele două ţări într-un raport mai amplu în care se evidenţiază modul în care statul de drept s-a deteriorat în blocul comunitar în timpul pandemiei de coronavirus.

Această organizaţie civică, ce reuneşte asociaţii de apărare a drepturilor şi libertăţilor din 17 ţări din UE, susţine că Ungaria şi Polonia „îşi înăspresc controlul asupra sistemului de justiţie, societăţii civile şi media şi, în paralel, diminuează drepturile de bază ale omului şi alimentează diviziunile prin scoaterea ca ţapi ispăşitori a migranţilor şi a altor grupuri minoritare”.

Varşovia şi Budapesta neagă orice nereguli şi acuză în schimb UE că impune valori liberale care sunt străine de societăţile lor, pe care ele le consideră a fi tradiţionale, conservatoare şi catolice.

Miza disputelor privind statul de drept în UE este de sute de miliarde de euro. Coeziunea şi poziţia internaţională a blocului comunitar au fost afectate de astfel de dispute tot mai acide. Treizeci şi şase de miliarde de euro reprezentând fonduri de relansare alocate pentru Polonia şi şapte de miliarde de euro pentru Ungaria sunt deja îngheţate din cauza istoricului lor privind drepturile şi valorile democratice.

Premierul ungar Viktor Orban a acuzat UE că duce un „jihad” cultural împotriva Ungariei, în timp ce Varşovia a ameninţat că va reacţiona prin blocarea altor politici ale UE acolo unde deciziile se fac prin consens.

Miercuri, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a respins recursul formulat de Polonia şi Ungaria împotriva noului mecanism care ar permite UE să taie fondurile europene pentru ţările membre care încalcă drepturile şi libertăţile democratice, transmite Reuters. ”Curtea respinge acţiunea (Ungariei şi Poloniei)”, a anunţat instanţa europeană.

Decizia finală a CJUE reprezintă un punct de cotitură în disputa dintre UE, pe de o parte, şi guvernele populiste de la Varşovia şi Budapesta, pe de altă parte, criticate pentru limitarea drepturilor femeilor, ale persoanelor LGBT şi ale migranţilor şi pentru reprimarea libertăţilor şi independenţei judecătorilor, media şi societăţii civile.

Decizia CJUE este definitivă şi nu poate fi contestată în apel. Aşa-numitul ‘mecanism de condiţionalitate’ ar putea afecta orice parte a bugetului UE, care se ridică la 1.800 de miliarde euro pentru perioada 2021-2027. Chiar dacă se menține noul instrument de sancţionare al UE, blocul comunitar va avea nevoie totuşi de câteva săptămâni pentru a începe procesul de tăiere a fondurilor.

Acest lucru înseamnă că de fapt nu vor fi opriţi bani până la alegerile de la 3 aprilie din Ungaria, când Orban va avea parte de cea mai strânsă cursă electorală de la victoria sa lejeră din 2010.

Ar putea dura până la sfârşitul anului sau până la începutul lui 2023 pentru a se ajunge în acest punct, asta dacă se va ajunge vreodată acolo, susţine un oficial al UE. Un înalt diplomat european se aşteaptă ca în cele din urmă să fie activată o sancţiune care presupuse reducerea fondurilor din cauza încălcărilor statului de drept, dar ea va trebui să fie aplicată cu atenţie, pentru a nu exista riscul de a bloca decizii ale UE în politica privind mediul şi în politica externă. Diplomatul anticipează negocieri prelungite.

(E.P.)

( www.agerpres.ro )