Narcisismul în noile media dezbătut de profesori și studenți la Universitatea de Arte din Târgu Mureș

Foaierul Teatrului Studio a găzduit vineri, 6 mai o conferință de presă cu tema „Narcisismul în noile media”, la care au participat cadre universitare din cadrul Universității de Arte din Târgu Mureș, studenți și invitați din străinătate. Temele prezentate au avut ca scop scoaterea în evidență a efectelor negative care pot influența viața tinerilor, și cum ar putea fi găsit un echilibru pentru ca expunerea pe rețelele de socializare să nu creeze un deserviciu vieții personale. 

Una dintre lucrările prezentate a fost realizată de către lect.univ.dr. Angela Precup, cadru didactic al Universității de Arte din Târgu Mureș, și jurnalist de profesie, în care a analizat legătura dintre publicitatea online și stima de sine a tinerilor, în special a tinerelor în practica bine cunoscută a folosirii excesive a aplicațiilor și softurilor de filtrare a fotografiilor.

„Studiul de caz pe care l-am analizat este o campanie a unui brand cunoscut din industria cosmeticii. Campania se numește „Ai încredere în tine” și este de fapt sub hashtag-ul „frumusețe fără filtre”, un întreg program de educare exact al acestui segment al tinerilor utilizatori în sensul de a nu pica pradă tentației de a folosi în exces aceste filtre și de a nu se conforma cu orice preț unor stndarde care nu le aparțin. Social Media este o necesitate, face parte deja din cotidianul epocii digitale pe care o parcurgem, așa că nu are rost să ne punem întrebarea ce facem cu ele ci mai degrabă cum le folosim într-un mod în care să ne facă mai mult bine decât rău. Tema conferinței legată de narcisismul în noile media este foarte potrivită și extrem de actuală pentru că noi nu știm sigur dacă ființa umană a fost așa din totdeauna sau unele tehnologii așa ne fac să părem dar pare că suntem mai narcisiști ca niciodată și rămâne de văzut dacă Social Media este catalizatorul acestei percepții. Adevărul este undeva la mijloc, în orice caz. 

România este foarte aproape de media europeană. Dacă media unui european în mod generic stă pe platformele de socializare 2 ore și 25 de minute pe zi, noi românii, în special tinerii dar și alte categorii de vârstă, petrecem 2 ore și 5 minute pe rețelele de socializare”, a explicat pentru Cotidianul Zi de Zi Angela Precup.

Dependența de like-uri

În același sens, Szilárd Héjj, expert în marketing a vorbit despre problematica dependenței de like-uri prezentând lucrarea cu nuele „Este like-ul însăși viața? Fiecare drum duce în Metaunivers?”. Expertul venit din Budapesta, Ungaria este de părere că utilizarea excesivă a rețelelor de socializare ne face mai nefericiți și că o soluție ar fi înlocuirea timpului petrecut pe platformele virtuale cu activități reale de socializare care să interconecteze oamenii într-un mod sănătos.

„Este foarte periculos. Tik Tok are deja un miliard de utilizatori deocamdată, iar asta este incredibil. Părinții nu sunt pe Tik Tok, doar pe Facebook sau pe alte rețele de socializare și nu au control asupra activității copiilor în această zonă. Multe știri false apar pe Social Media dar trebuie să ne folosit mintea și inima pentru a face diferența. Ar trebui să folosim mai puțin Social Media, poate o oră pe zi e de ajuns. Ar trebui să mergem la teatru, la mare, la un pub, și astea sunt experiențe mai bune decât Social Media”, a explicat Szilárd Héjj.

Echilibru pe rețelele de socializare

În contextul în care actorii, muzicienii și în general artiștii care au nevoie de atenția publicului pentru a primi validarea muncii lor se folosesc mai mult decât niciodată de rețelele de socializare pentru a-și atinge aceste obiective, acest gen de publicitate poate aduce consecințe negative. Limita este foarte subțire între a promova un produs de calitate și a genera conținut engros doar pentru a te face vizibil în ochii oamenilor. Câțiva dintre studenții Universității de Arte consideră că trebuie găsit un echilibru pentru a folosi într-un scop benefic efectele Social Media.

„Eu cânt într-o trupă și avem mare nevoie de reclamă, nu ajunge doar să cânți bine și să scrii piese, trebuie să ai și o prezență în media foarte bună așa că eu nu consider un lucru rău Instagram sau Facebook. Putem să ne folosim bine de ele, dar eu ca persoană fizică nu folosesc des Instagram sau Facebook ca să îmi fac reclamă mie sau ca să postez poze frumoase cu mine, eu folosesc pentru a-mi promova muzica și trupa. Eu cred că dacă avem un scop și vrem să promovăm asta atunci este un lucru bun prezența pe Social Media, în rest poate să ne ducă pe ape rele. Eu zic că trebuie să avem filtre ca să putem să decidem ceea ce este relevant și ce nu, și ce scop are feedback-ul dar în general nu mă afectează like-urile. Eu cred că toată lumea are nevoie de iubire și de apreciere, și oamenii care fug după like-uri asta vor să primească doar că nu știu cum altfel. Poți să îți faci o dependență, din punctul ăsta de vedere toți suntem narcisiști dar echilibrul contează. Dacă avem ceva de spus atunci putem să facem reclamă, dar să existe ceva puternic în spate.”, Marton Zsolt, student la Specializarea Media în cadrul Universității de Arte din Târgu Mureș.

Sorina Melean, studentă la Actorie în anul doi, este un om modest și conștient de propria persoană. Ea spune că nu a fost niciodată genul de persoană căreia să îi placă să își facă selfie-uri sau să se posteze într-o ipostază care nu e neapărat reală. „Nu m-a pasionat niciodată ce părere au alții despre mine. Trebuie să  recunosc că mediile de socializare au fost de ajutor pentru mine pentru că e cea mai ușoară formă prin care poți să comunici cu o persoană și cumva asta e singura parte pozitivă pe care eu pot să o văd. Le folosesc dar nu neapărat să văd postări sau câte like-uri are o persoană, mai mult chestii de rutină sau dacă mă interesează o anumită dietă sau un eveniment. Probabil că sunt persoane și cunosc persoane pentru care contează foarte mult imaginea, câte like-uri au sau cum să nimerească unghiul potrivit dar am și prieteni care pur și simplu postează poze cu ei în care ei se simt bine”, a explicat tânăra actriță.

Dependența de like-uri este din ce în ce mai comună, chiar dacă mulți dintre cei ce prezintă simptome nu recunosc. Viața reală a fost încet, încet înlocuită cu dorința acerbă de a fi validat și de a primi apreciere pentru activități care pot părea perfecte printr-un stop cadru pe care îl numim „Story”. În lumea teatrului, actorul trebuie să știe să se vândă, uneori fiind poate mai important impactul profilului de Instagram decât impactul omului în persoană. În acest sens, există pericolul foarte mare de a pica în penibil doar din dorința de a fi văzut de cine trebuie. Să fii conștient de efectele negative ale expunerii în online este un pas în plus spre a-ți îndeplini obiectivele într-un mod sănătos.

Mălina MORARU