Plugușorul și Sorcova

Obiceiuri din Sânpetru de Câmpie culese și transcrise de prof. Cornel Banu și prof. ing Mihai Nașca într-o posibilă viitoare carte.

Cu toate că obiceiurile Plugușorului și a Sorcovei par a fi desprinse din timpuri mai noi și mai moderne, despre plug și plugușor informațiile ne duc departe în istorie. Binecuvântarea celui ce ară pământul, orațiile făcute pentru noi începuturi ne fac să ne gândim la alte obiceiuri ce vin din perioada dacilor, care sărbătoreau începutul anului agrar la 1 martie. Astăzi în unele locuri se mai poartă obiceiuri dedicate plugarului, chiar dacă ele se desfășoară la început de primăvara, așa cum este obiceiul tânjalei din satele maramureșene.

În Ajunul Anului Nou, copiii şi tinerii mergeau cu pluguşorul, urând gazdei sănătate şi bunăstare în anul viitor. Aceştia aveau asupra lor bice cu care pocneau, una sau două “bucine”, confecţionate din corn de vacă în care suflau, făcând mult zgomot, la care se adăuga şi o tobă.  Scopul era firesc al producerii de zgomote cât mai puternice și a alunga spiritele rele care păreau a fi înmulțite în preajma solstițiului de iarnă, când lumina soarelui era din ce în ce mai puțină. Trebuie menționat faptul că de regulă cu Plugușorul mergeau băieții, adolescenții, iar la Sorcovă participau mai mult fetele.  Mai se poate adăuga faptul că nu era de bun augur ca în prima zi de Crăciun și de Anul nou să intre pe poartă sau ușă, pentru prima dată o fată sau femeie. Se credea că acestea aduc ginion gazdei pentru anul ce vine.  Urătorii erau de obicei răsplătiţi cu bani, iar celor mai mari li se oferea şi băutură.

Sorcova şi sorcovitul au apărut în Sânpetru  de Câmpie, după 1960, practicându-se până în prezent, în dimineaţa zilei de An Nou. Aceste două obiceiuri, care au fost întotdeauna răsplătite doar cu bani se mai păstrează și azi, numărul cetelor de urători fiind mai mici, probabil și din cauza îmbătrânirii satelor.

De Anul nou se spune că e bine  să îți fie găleata cu apă plină în casă, că o vorbă locală spune că noul an trebuie așteptat cu plin: buzunar plin, găleata de apă plină, farfuriile pline, stomacul plin. În satul Bârlibaș se obișnuia ca femeile la miezul nopții să coacă gogoși sau pancove care să crape de coapte ce sunt anunțând noul an care vine. Chiar dacă există obiceiul ca de Anul nou să se mănânce pește sau cocoș pentru a fi ușor și să te poți strecura prin viață mai bine, în comuna Sânpetru de Câmpie  se crede că acum trebuie să faci răcituri, fierbând capul și copitele porcului, iar apoi din carnea rămasă să faci un caș de porc,, acest animal fiind preferat și datorită faptului că se spune că el scurmă mereu înainte și nu râcăie și împrăștie ca celelalte păsări de curte, deci porcul aduce progres.

De la Crăciun până după Bobotează nu se fierbea fasole și nu se mânca, deoarece se credea că îți ies pe corp bube. Tot în această perioadă nu se spălau hainele pe motiv că cel ce le îmbracă să nu se spurce și să rămână sănătos.

O parte din tinerii satului, mai glumeţi aveau  “bunul obicei”, ca în noaptea dintre ani să dea drumul animalelor din grajdurile vecinilor, ori să mute porţile de la gard pe la alte gospodării. Erau momente vesele  şi nimeni nu se supăra pentru aceste glume.