Orașul „nevăzut” al lui Bernády

Muzeul Judeţean Mureş a organizat sâmbătă, 22 aprilie, cu ocazia Zilei Monumentelor două tururi ghidate având ca temă „Oraşul lui Bernady”. În prima parte a zilei, participanţii au putut vedea şi afla informaţii despre casele în care a trăit Bernády, iar în a doua parte, s-au prezentat marile proiecte urbane ale primarului, o parte din ele nerealizate.

Orbán János, istoric de artă, Muzeul Judeţean Mureş, a vorbit despre principalele realizări ale primarului de la începutul secolului XX, dar şi despre proiectele sale care nu au mai fost realizate din cauza izbucnirii Primului Război Mondial.

„Evenimentul este organizat în cadrul Zilelor Monumentelor şi Siturilor, vom vorbi în mare parte despre planurile realizate şi nerealizate ale primarului Bernády György. Este important de menţionat că acest tur se organizează în cadrul unui proiect mult mai amplu care se leagă de modernizarea expoziţiei Muzeului Judeţean Mureş din Palatul Culturii dedicate primarului Bernády György. În mare parte ne vom concentra pe proiectele nerealizate, acestea nefiind făcute, în mare parte, din cauza izbucnirii Primului Război Mondial, cele mai importante fiind Teatrul Naţional visat de primar şi aşa-zisul Muzeu orăşenesc”, a spus acesta.

Periferia centrului oraşului pe vremea lui Bernády

Perioada între anii 1902-1912 de la începutul secolului al XX-lea este intervalul de timp în care mandatul de primar era ocupat de Dr. György Bernády, care a reușit să schimbe radical imaginea orășelului de la început de secol.

În 1902 când a ajuns primarul orașului a ținut un discurs de program în care declarat că „va crea un oraș nou”. Conducerea orașului a pus un accent deosebit în primii ani pe crearea infrastructurii: dezvoltarea distribuției și furnizării energiei electrice prin construirea generatorului în Canalul Turbinei, realizarea digului pe Mureș, precum și construirea unui sistem de alimentare cu apă și canalizare. Tot atunci s-a modernizat abatorul din strada Tamás Ernő, s-au asfaltat 117 de străzi, s-au amenajat alei, parcuri și piețe. În zona care astăzi poartă denumirea Piaţa Victoriei şi unde se află Palatul Culturii, Palatul Administrativ şi actuala Primărie a oraşului, până aproape de Mureş Mall, în anul 1902 existau doar case fără etaj, zona fiind, de fapt periferia centrului oraşului. Aici a început Bernády György programul de modernizare, a dărâmat casele şi a început construirea Primăriei oraşului, actualul Palat Administrativ, sediul Instituţiei Prefectului şi a Consiliului Judeţean.

Dacă, în general, povestea Palatului Administrativ şi a Palatului Culturii este cunoscută, puţină lume ştie că, în apropierea celor două monumente ale stilului Art Nouveau, se mai află două clădiri construire pe vremea lui Bernády.

Palatul Pensionarilor şi Palatul Camerei de Comerţ

Pe strada George Enescu se află o clădire construită după planurile arhitectului şef de atunci al oraşului Radó Sándor denumită Palatul Pensionarilor. „Denumirea clădirii este dată de faptul că apartamentele de aici erau date în chirie iar sumele obţinute erau folosite pentru susţinerea Asociaţiei Funcţionarilor Pensionari din oraş”, a explicat Orbán János.

Pe strada Primăriei se găseşte a doua clădire, Palatul Camerei de Comerţ, proiectată de Ede Thoroczkai Wigand, unul dintre cei care a lucrat şi la vitraliile din Sala de Oglinzi a Palatului Culturii.

„ Este singura clădire proiectată de acest arhitect din oraş care găzduieşte o instituţie publică, restul sunt clădiri particulare. Este o clădire care se ascunde în spatele celor două clădiri importante din istoria oraşului, dar totuşi este una distinctivă. Culoarea iniţială era gri, dar chiar dacă este schimbată culoarea, ea păstrează elementele stilului lui Ede Thoroczkai Wigand”, a precizat istoricul de artă.

Muzeul şi Teatrul

Primarul Bernády György a „visat” pentru noua zonă centrală extinsă a oraşului alte două clădiri, respectiv un Muzeu Orăşenesc şi un Teatru Naţional. Informaţiile cu privire la locul exact unde ar fi urmat să fie construite acestea nu sunt foarte clare, planurile schimbându-se frecvent. Din datele şi schiţele care s-au păstrat rezultă mai multe posibile locaţii.

„În ceea ce priveşte clădirile pe care nu a mai apucat să le construiască circulă multe zvonuri şi multe legende. Din informaţiile pe care le avem ştim că îşi dorea în 1913 când se apropia aniversarea de 300 de ani de la primirea statutului de oraş liber regesc s-a dorit construirea unui Muzeu Orăşenesc. Nu era vorba de un muzeu istoric ci mai mult se dorea să fie o clădire cu o sală de recepţie şi care să ofere spaţiu pentru galeria de artă din Palatul Culturii. O locaţie posibilă este actualul loc unde este Primăria construită de Emil Dandea. Planurile au rămas la nivelul schiţelor, nu s-au făcut planuri de execuţie. ”

S-a dorit, de asemenea, crearea unei clădiri noi şi vis-a-vis de clădirea Prefecturii pe dealul care urcă până la Maternitatea Veche.

„S-a dorit crearea unei pieţe unite în stil Art Noveau, centrul gândit inişial să aibă o continuitate, dar dacă ne uităm la planurile care s-au păstrat şi s-au refăcut digital, au fost mai multe proiecte înscrise, unul fiind semnat de Kós Károly şi era o combinaţie care îmbina stilurile oraşului Târgu-Mureş cu cel al altor oraşe în care acesta a lucrat”, a explicat Orbán János.

În ceea ce priveşte clădirea Teatrului Naţional pe care o gândea primarul de atunci, aceasta ar fi fost poziţionată undeva în zona unde astăzi se găseşte Catedrala Mare şi statuia lui Avram Iancu.

Muzeul Judeţean Mureş pregăteşte pentru acest an o reactualizare a expoziţiei dedicate primarului Bernády György în care vor fi incluse machete digitale realizate pe baza proiectelor clădirilor neconstruite, dar plănuite, de acesta.

Sanda VIŢELAR