FOTOREPORTAJ: Lecție de ”demnitate intelectuală” cu Emil Constantinescu, la Târgu Mureș

Foaierul Teatrului Național din Târgu Mureș a găzduit, recent, în data de 27 mai, o dublă lansare de carte în cadrul căruia fostul președinte al României din perioada 1996-2000, Emil Constantinescu, a prezentat cele mai recente volume din colecția ”Istoria recentă și anticiparea viitorului”: ”Parteneriatul Strategic România – SUA. Garanție de securitate pentru mileniul 3” (coordonator Laura Ganea) și ”Lumea post-pandemie între război și pace” (coordonatori Emil Constantinescu și Oana-Elena Brânda) – Volumul I ”Dezbateri” și Volumul II ”Eseuri”.

Evenimentul a fost organizat de Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, al cărui Consiliu Științific este prezidat de către Emil Constaninescu, în cadrul TEDxCornișa, la câteva minute după ce fostul președinte al României și-a prezentat povestea pe scena Naționalului târgumureșean, în calitate de speaker.

Cărți care îndeamnă la reflecție

Rolul de moderator al lansării i-a revenit senatorului social-democrat Leonard Azamfirei, rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) ”George Emil Palade” din Târgu Mureș, care a rememorat vizita din anul 2019 a lui Emil Constantinescu la principala universitate mureșeană, în cadrul căreia a avut loc lansarea unui cărți intitulată ”Prețul demnității. O istorie altfel”.

”La vremea respectivă m-a incitat foarte mult titlul și de fapt cum spuneau și cei care recenzau cartea, nu era o carte documentară, ci un soi de thriller politic dacă am reținut bine, și chiar așa a fost pentru că orice Președinție are lucruri spuse și lucruri nespuse la momentul prezent, ci doar ulterior. Lucruri văzute și lucruri nevăzute”, a rememorat senatorul Leonard Azamfirei.

Revenind la timpul prezent, rectorul Leonard Azamfirei a arătat că ”istoria se poate scrie în două moduri”: fie ”într-un mod documentaristic sau într-un mod memorialistic”, fie ”pe o dimensiune verticală, cronologic, mergând de la un an la altul, până în zilele noastre sau pe o dimensiune orizontală, transversal, exprimând opinii diferite a mai multor oameni despre același eveniment.”

”Probabil că istoria poate să fie sau o formă a științei, dacă vorbim de istoria ca știință, fie o formă a conștiinței, și aici revenim iar la componenta subiectivă, inerentă, fiecăruia dintre noi. Cele două cărți nu cred că sunt cărți de istorie, deși acoperă o perioadă istorică importantă. Dacă stăm să calculăm de la 1997, anul în care președintele Clinton a venit în România, și până în zilele noastre, au trecut 26 de ani, aproape o generație, ceea ce înseamnă deja un document sincer pentru a vorbi despre istorie”, a menționat rectorul UMFST ”George Emil Palade”, în opinia căruia parteneriatul strategic dintre SUA și România ”a fost probabil elementul de bază care a adus și a păstrat în România niște valori democratice stabile.”

Referindu-se la cele două cărți care abordează subiectul Pandemiei de Covid-19, rectorul UMFST ”George Emil Palade” a spus că ”pentru a înțelege corect o criză trebuie o perspectivă potrivită și aceste două volume de fapt acest lucru îl fac, aduc o perspectivă multiplă care vine din partea a numeroase personalități care vin din domenii diferite, politice, economice, academice, fețe regale, oameni care au acces la informație și știu să analizeze aceste informații, oameni care vin din diverse zone geografice, ceea ce permite cărților să aibă o imagine de ansamblu.”

”Cele două volume nu trag concluzii. Probabil că ne îndeamnă pe fiecare dintre noi la reflecție, pentru că fiecare suntem într-un fel sau altul contributor la propria carte pe care probabil că nu o scriem niciodată în viață”, a mai spus senatorul Leonard Azamfirei care i-a mulțumit, la final, lui Emil Constaninescu, ”pentru lecția de demnitate intelectuală oferită și pentru prețul plătit pentru această lecție.”

Liant al reconcilierii româno-maghiare

În continuare, scriitorul Markó Béla, fost vicepremier și președinte al UDMR, l-a felicitat pe fostul președinte al României pentru faptul că ”ne dă o lecție foarte importantă” atunci ”când nu renunță la trecut și nu acceptă că trecutul într-adevăr ar fi trecut și că nu ar fi în același timp și viitorul.”

”La ce mă refer? Noi când suntem în toiul evenimentelor, de exemplu de acum 20, 20 și ceva de ani, 26-27 de ani, atunci suntem dispuși să credem că nu se va uita ceea ce s-a întâmplat, nu se va uita ceea ce am făcut. Ba, se uită. Din păcate, se uită dacă noi înșine nu simțim necesitatea acelei moșteniri date mai departe care de fapt ne marchează pe toți și ne marcează și prezentul. Aceste cărți care sunt lansate astăzi sunt extrem de importante nu pentru noi, și am impresia că nu pentru domnul președinte Emil Constantinescu, ci pentru generațiile viitoare care de fapt se confruntă de foarte multe ori cu aceleași provocări și cu aceleași probleme. În ceea ce-l privește pe domnul președinte Constantinescu, eu nu pot fi obiectiv nici în ceea ce privește prezentul, nici în privința trecutului”, a menționat Markó Béla, care a rememorat ”întâlnirea istorică din toate punctele de vedere” de la Târgu Mureș, din luna mai 1997, între președintele României de la acea vreme, Emil Constantinescu, și omologul său din Ungaria, Göncz Árpád.

”Domnul președinte Emil Constantinescu a fost un savant și este un savant, a fost rectorul Universității din București, și dacă mă refer la Göncz Árpád, președintele Ungariei, a fost președintele Uniunii Scriitorilor din Ungaria, un traducător care a tradus inclusiv ”Stăpânul inelelor” în limba maghiară și pe Tolkien”, a precizat fostul președinte al UDMR, în opinia căruia politicienii europeni din anii 90 care au provenit din zona intelectuală ”și-au asumat un rol foarte important în schimbarea societăților noastre.”

Markó Béla a dezvoltat apoi subiectul consolidării relației româno-maghiară și contribuția lui Emil Constantinescu la acest deziderat prin rolul său de liant pe plan național între partidele politice românești și UDMR.

”Domnul președinte a fost mult mai optimist decât mine în ceea ce privește reușita noastră în toamna anului 1996 și în ceea ce privește acest proces de reconciliere. Știu că e o noțiune cam uzată, reconcilierea, dar de fapt era vorba de așa ceva. Nu știu ce s-ar fi întâmplat dar e cert că România a avut un noroc extraordinar că în toamna acelui an s-au schimbat în mod radical lucrurile în România. Nu afirm că s-a schimbat traseul, traseul era definit, numai că nu prea mergeam înainte pe acel traseu și de atunci în acei patru ani, domnule președinte, dumneavoastră ați realizat, împreună cu colegii, cu noi cu toții, bineînțeles, dar este în primul rând meritul dumneavoastră. Este vorba despre curajul dumneavoastră de a asuma o serie de schimbări radicale, inclusiv în ceea ce privește relațiile româno-maghiare. Bineînțeles că noi, UDMR, eram interesați în schimbarea acelor relații, dar nu numai. Eram cu toții conștienți că fără o construcție democratică pentru întreaga societate nu vom reuși nici cu acele relații. Astăzi e ceva obișnuit, e ceva acceptat să guvernăm împreună, organizația maghiară și partidele românești, dar la vremea respectivă era un risc aș zice enorm de a asuma o astfel de colaborare”, a conchis fostul vicepremier al României.

Pandemie, ”Război Rece” și șantaj nuclear…

În debutul discursului său, Emil Constantinescu a precizat că cele două volume lansate la Târgu Mureș sub genericul ”Lumea post-pandemie între război și pace” au fost coordonate din punct de vedere editorial împreună cu Oana-Elena Brânda, care a absentat motivat de la eveniment, fiind plecată într-o misiune diplomatică în Croația.

”Mă bucur foarte mult că sunt aici pentru că suntem la o întâlnire de mărturisiri care au devenit mărturii. Și am să încerc să răspund spontan unor sugestii care îmi vin acum în minte”, a afirmat coordonatorul Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului

Apoi, Emil Constantinescu a explicat că volumul care abordează tema post-Pandemiei s-a născut în urma unui proiect susținut în Boardul Academiei Mondiale de Arte și Știință.

”Cartea s-a născut în urma unui mesaj pe care l-am adresat în Pandemie, la primul Summit organizat la Geneva de către Academia Mondială de Arte și Știință, împreună cu Organizația pentru Națiunilor Unite, și anume despre responsabilitatea mediului academic acum, în puținele mele intervenții în spațiul public, pentru că am preferat să stau deoparte și să vorbim prin formarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, astfel încât am insistat asupra acestui lucru și am și motivat. Lumea post Pandemie între război și pace – crizele actuale sunt extrem de complexe, aceasta s-a adeverit și la Pandemie, nu a fost numai o criză sanitară. A fost o criză complexă, iar cea care se întâmplă acum este generată de reinstalarea lumii în ”Războiul Rece”, repunerea în actualitate a amenințării nucleare și a șantajului nuclear și un ”război cald”, deja cu sute de mii de morți care se desfășoară, nu poate să își găsească o rezolvare nici pentru prezent și nu putem aștepta la o viziune și o strategie asupra viitorului care să vină din mediul politic”, a afirmat fostul președinte al României.

De la ”cultura mică”, la modelul Princeton

Emil Constantinescu a fost apoi de părere că în prezent nivelul clasei politice de pe plan mondial ”a scăzut în mod dezastruos”, iar democrațiile ”sunt grav afectate de populism în momentul de față sau de teorii absurde ale curentelor progresiste”, în timp ce mediul de afaceri mondial care a inventat ”guvernanța globală” nu are la dispoziție soluții strategice în privința viitorului pentru că ”există această lege a profitului fără de care companiile nu pot subzista”.

”Ea (viziunea – n.a.) poate să vină din mediul academic pentru că ei (intelectualii – n.a.) sunt singurii care în afara intereselor financiare, în afara intereselor politice, nu-și limitează bilanțul la patru ani sau la un an financiar, ci pot să se ocupe de anticiparea viitorului”, a spus fostul politician.

Emil Constantinescu a vorbit apoi despre o altă provocare luată în considerare la editarea volumului despre Pandemie, demers considerat a fi ”o muncă titanică”, cu realizarea a mii de înregistrări cu 307 de interlocutori, personalități de calibru mondial, printre care și 24 de foști președinți de state și 24 de foști premieri cu background academic, dar și laureați ai Premiului Nobel, din care au fost selectate și traduse doar o parte: ”O replică la un complex sub care a trăit și trăiește intelectualitatea română de peste 100 de ani. Și anume acest complex de ”cultură mică.” Noi nu putem să ne imaginăm o viziune mondială sau proiecte mondiale. Noi suntem o cultură mică, iar această cultură mică s-a realizat în mod excepțional prin personalități individuale, în numele altor culturi. Individualismul a avut acest rol și un talent adus din primul rând al marilor culturi mondiale, din punct de vedere științific și cultural. Dar nu au imaginea României. Pariul pe care l-am făcut când am înființat un Institut de Studii Avansate, primul din România și unul din primele din toată zona Europei Centrale, a fost să construim modelul Princeton, care a avut acest obiectiv, să contruiască o viziune a viitorului pe baza cunoașterii prezentului și pe cunoașterea trecutului, și s-a dovedit că acea asociație de matematicieni din Clubul de la Viena, unde sunt și mari fizicieni, au contribuit la terminarea războiului și chiar dacă aceasta s-a făcut pe o cale violentă s-a trecut la reconstrucția societății. Cât s-a putut. O durată destul de lungă de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Acum este nevoie de un nou elan și am vrut ca acest elan să plece din România.”

Ținta unui asasinat, în 1999!?!

La finalul evenimentului, cei prezenți au avut privilegiul de a fi martorii unor mărturisiri inedite făcute de către fostul președinte al României, care a povestit întâmplări neștiute de publicul larg din culisele unor evenimente cum ar fi întâlnirea de la Târgu Mureș cu Göncz Árpád, președintele Ungariei de la acea vreme, relația specială dezvoltată cu Bill Clinton, președinte de atunci al SUA, negocierile pentru accederea României în NATO și lansarea Parteneriatului Strategic dintre SUA și România. Nu în ultimul rând, Emil Constantinescu a dezvăluit câteva legături dintre ”mineriadele” din 1999, despre care a afirmat că au fost de fapt ”tentative mascate de lovituri de stat”, și dorința/planul de expansiune teritorială a Rusiei, care a conținut inclusiv o tentativă de asasinat la adresa sa.

”Nu vorbesc de teorii acum sau de idei, vorbim de documente”, a susținut fostul președinte al țării.

”Mineriadele vizau înlocuiau mea sau asasinarea cum s-a văzut”, a completat Emil Constantinescu.

Respectul de sine, temelia demnității naționale

La finalul evenimentului, Emil Constantinescu a făcut referire la cartea ”Prețul demnității” transmițând un mesaj pe cât de simplu pe cât de emoționant fiecărui cetățean al României, și anume să contribuie prin propria demnitate la demnitatea națională: ”Dincolo de interesele militare, economice, culturale chiar, există o valoare supremă. Ea se numește demnitate. Există foarte mulți români, de la elitele intelectuale până la cel mai simplu om, care au o nevoie disperată de acest sentiment de demnitate națională. Este o problemă dificilă, la care mulți nu au reușit să dea un răspuns, și pentru aceasta am ales împreună cu Laura Ganea, ca pe coperta IV a acestei cărți să punem un citat din președintele Clinton din 11 iulie 1997, din Piața Universității. Vi-l citesc, și vă rog să urmăriți fiecare cuvânt cu atenție: ”Președintele dumneavoastră și cu mine am căzut de acord să stabilim un Parteneriat Strategic între națiunile noastre. Un Parteneriat important pentru America, pentru că România este importantă pentru America. Importantă în sine și importantă ca model în această parte dificilă a lumii. România poate arăta oamenilor din această regiune și de fapt oamenilor din întreaga lume că există o cale mai bună decât conflictul, diviziunea și represiunea. Aceasta este cooperarea, libertatea și pacea.” Nu cred că există cuvinte o mai multă actualitate și care să ne permită ca un punct de plecare să înțelegem ceea ce am încercat să transmit tinerilor de-a lungul anilor. Demnitatea națională nu o poate oferi nici Președintele, nici Guvernul, nici Parlamentul. Ea pleacă de la respectul de sine al fiecărei persoane, fiecare construindu-și propria demnitate contribuie la demnitatea națională, un vis care a rămas încă un vis. Dacă eu nu am s-o prind în viața mea, poate că cei care sunt tineri astăzi vor trăi în această lume demnă, în care poți să ajungi la sfârșitul vieții fiind împăcat cu sine și cu ceilalți, pentru că te-ai raportat nu la interese, ci la valori. Vă mulțumesc!”.

Participanți puțini, dar de calitate

Oarecum bizar având în vedere anvergura protagonistului numărul 1 al evenimentului, și anume Emil Constantinescu, fost președinte al României și intelectual de prim rang, dubla lansare de carte s-a desfășurat într-un cadru foarte restrâns, cu participanți puțini, însă de calitate cum se spune. Astfel, am remarcat prezența unor personalități atât din sfera cultural-academică a județului Mureș, cât și din zona politicii și administrației, dar și a business-ului: Alexandru Cistelecan – critic literar și profesor universitar, Cornel Sigmirean – istoric și director al Institutului de Cercetări Socio-Umane ”Gheorghe Șincai” al Academiei Române, Cezar Sigmirean – prodecan al Facultății de Științe și Litere ”Petru Maior” din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ”George Emil Palade” din Târgu Mureș, Tety Boroș – caricaturist (singurul participant îmbrățișat cu mare emoție de către Emil Constantinescu), Mara Togănel – prefectul județului Mureș, Soos Zoltan – primarul municipiului Târgu Mureș, Ciprian Dobre – avocat și președinte al PNL Mureș, care a venit împreună cu soția sa, notarul Iuliana Dobre, Vasile Boloș – fost consilier județean și fost rector al Universității ”Petru Maior” din Târgu Mureș, care a fost însoțit de soția sa, Codruța Boloș, Remus Aurel Bența – CEO Daw Bența, Adina Plopeanu – proprietara Hotelului Privo din Târgu Mureș, Loredana Egri – scriitoare motivațională, Alina Aldea și Ani Teglaș – participante la viața culturală a Cetății și proaspete scriitoare.

Flash-interviu: Șansa României în 2024, un președinte din mediul academic!

La finalul lansării celor două cărți, după încheierea sesiunii de autografe, fostul președinte al României a avut amabilitatea de a oferi cotidianului Zi de Zi un flash-interviu, cu trei întrebări și tot atâtea răspunsuri.

Reporter: Am sesizat în discursul dumneavoastră o oarecare nemulțumire vis a vis de calitatea actualilor lideri mondiali și întrebarea e dacă ați fi astăzi președintele României cu care lider mondial, șef de stat sau de guvern, credeți că ați rezona cel mai bine?

Emil Constantinescu: Dacă fac o comparație cu cei pe care i-am întâlnit, am stat de vorbă un timp, cred că cu niciunul.

Rep.: Ați mai ținut legătura cu Bill Clinton?

E.C.: Toată vremea. Am continuat să ne vedem în multe situații internaționale, de fiecare dată ne-am îmbrățișat, ne-am întâlnit din păcate la multe evenimente cum ar fi moartea lui Nelson Mandela, la ceremonie în Africa de Sud, la Paris, la înmormântarea lui Chirac (Jacques Chirac, fost președinte al Franței – n.a.) unde am intrat împreună în Biserică, iar televiziunea franceză a reținut scena. Bill Clinton mă ținea de după umeri… Ne-am întâlnit în Muntenegru, la aniversări, și am păstrat legătura pentru că a fost mai mult decât o legătură între oameni de stat, a fost o legătură sufletească. Avem o corespondență întreagă pe care am s-o pun, prin digitalizare, la dispoziția celor interesați.

Rep.: Se apropie alegerile prezidențiale, din 2024, motiv pentru care vă rog să creionați cum ar trebui să fie portretul viitorului președinte al României.

E.C.: Cred că șansa României ar fi ca după 25 de ani să repete ca o personalitate din mediul academic să fie susținută de partide, dar care să nu aibă obligații nici financiare, nici politice și nici morale față de partide. Să aibă obligații numai față de idealurile morale perene.

Text și foto: Alex TOTH