Obiceiul „Cununa la seceriș” reconstituit  la Festivalul Văii Mureșului Cultură
  • redactia
  • 0 comentarii
  • 611 Vizualizări

Obiceiul „Cununa la seceriș” reconstituit  la Festivalul Văii Mureșului

A devenit un obicei ca Muzeul Etnografic „Anton Badea” din Reghin să prezinte în cadrul Festivalului Văii Mureșului unul din obiceiurile specifice locului. Dacă la ediția trecută  a fost prezentat un obicei de nuntă, pentru ediția din acest an a festivalului care va avea loc în zilele de 29 și 30 iulie, muzeul reghinean va oferi publicului un alt obicei străvechi, „Cununa la seceriș”.

Obicei popular desfășurat la sfârșitul secerișului cu caracter de rit de trecere, obiceiul cununii va fi prezentat/reconstituit la Festivalul Văii Mureșului, duminică, 30 iulie 2023, ora 13.30, de Ansamblul „Doina Mureșului”, Florina Oprea, împreună cu Municipiul Reghin și Muzeul Etnografic „Anton Badea”.

”Obiceiul cununii are mai multe semnificații: o semnificație socială – claca – munca de împrumut, formă de întrajutorare. Semnificația de bază rămâne cea magică, scoasă în relief prin udarea cununii – aluzie la fertilitatea şi rodnicia pământului, prin rotirea fetei (jucarea cununii), după udare; aceasta trebuie pusă în legătură cu cercul ocrotitor magic, amplu prezent în folclorul românesc. Momentul înconjurării mesei, pregătită ca şi la nuntă, trimite la același cerc magic, menit a ocroti bucatele cu care a fost încărcată masa, iar amestecarea semințelor din spicele cununii, cu boabe ce vor fi semănate anul viitor, vor da rodnicie şi vor proteja recolta viitoare împotriva dăunătorilor. Obiceiul are un pronunțat caracter de rit de trecere. Cununa o poartă o fată nemăritată, iar solemnitatea descununării o face gazda sau un fecior. Obiceiul prezintă şi un interes artistic, cuprinzând cântece, dansuri şi o urare (Cântecul cununii, Descântecul şi Jocul de la casa gazdei). Melodiile cântecelor fac parte din substratul vechi al folclorului nostru. Din păcate, azi, Cununa la secerat a devenit o raritate, consecinţă a noii structuri socio-economice a satului, schimbându-şi funcţia, devenind spectacol şi prilej de petrecere”, afirmă  Roxana Maria Man, managerul Muzeului Etnografic „Anton Badea” din Reghin.

Alin ZAHARIE

Distribuie:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Recomandari


Citeste Zi de Zi Online


 

 

 




 

 

 

Print


 

Transilvania Business

ARHIVE