VIDEO: Colacul și călărețul, parte din tradiția Balului Ionilor la Lunca Tecii

Două elemente care fac din Balul Ionilor un eveniment unic la Lunca Tecii sunt uratul colacului și ceremonialul călărețului și colacului. Acesta este așezat pe o găleată cu apă, iar un flăcău călare are misiunea de a ridica colacul cu o mână, fără a răsturna găleata, doar după ce va fi luat colacul. Și în acest an testul colacului a fost trecut cu bine de călăreț, aplaudat de toți cei prezenți și răsplătit cu marele și frumosul colac.

Despre colac, despre călăreț, despre răsturnarea găleții, elemente specifice luncanilor în ziua de Bobotează ne-a vorbit Teodor Chiciudean, consilier local, fost director al Școlii Ginnaziale Lunca, membru în comitetul de organizare al balului.

„Colacul prin forma lui rotunda reprezintă infinitul, reprezintă nemurirea, iar produsul din care este făcut, făina, are la bază  bobul de grâu care este semănat în pământ pentru a renaște, așa cum și omul este pus în pământ pentru a învia. Apa reprezintă viața, reprezintă nemurirea și răsturnarea găleții ar putea să simbolizeze ploile pe care le așteptăm vara ca  să avem recolte bogate.  Satul românesc este  zestra pe care am primit-o de la strămoșii noștri pe care suntem obligați să o păstrăm și transmite mai departe. Având în vedere că jumătate din populația României este încă la țară, credem cu tărie că satul românesc încă nu am murit iar noi suntem obligați să-l apărăm. Cred de asemenea, alături de poet, că există un suflet al satului din care și noi luăm suflet atunci când ne naștem, așa cum luăm lumină în cea mai sfântă dintre nopți, la Înviere. Cei prezenți în centrul satului au putut asculta o urare transmisă de Iuliu Pasidea denumită popular Uratul Colacului. Ea reprezintă o poveste frumoasă a colacului, respectiv facerea colacului, de la arat la semănat, secerat, treierat, la facerea pâinii , urmat de acest colac care este prezentat colindătorilor cu frumoasa urare care spune „să  fii gazdă sănătoasă, să plătești colinda noastră, cu un colac de grâu frumos, ca și fața lui Hristos. De multe ori din  literatura română am aflat și sunt convins de acest lucru că bobul de grâu seamănă cu fața lui Iisus Hristos. Am speranța că acest obicei al colacului, al întâlnirii oamenilor în ziua de Bobotează se va perpetua și va exista până când va fi  viață pe acest pământ”, a precizat  Teodor Chiciudean.

Alin ZAHARIE