VIDEO: Cum va arăta sănătatea mureșeană în câțiva ani

Servicii medicale la standarde europene pentru pacienții din județul Mureș și nu numai, este ceea ce oferă oportunitățile de dezvoltare ale sistemului medical din județul Mureș și de care mediul academic, medici și oameni politici au profitat pentru a aduce finanțare și noi investiții. Conf. Dr. Corneliu Florin Buicu, vicepreședinte al Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților și șeful disciplinei Sănătate publică și managementul sanitar din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ”George Emil Palade” din Târgu Mureș, invitat la emisiunea ”Vocile cetății”, de la Zi de Zi Live, moderată de Aurelian Grama, a făcut o amplă analiză a acestor investiții și ce vor însemna pentru beneficiarii finali, pacienții.

”Zona academică, zona medicală s-a dezvoltat în Târgu Mureș și putem spune că avem o universitate de prestigiu. Avem oameni care dezvoltă, în ultima perioadă inclusiv această componentă antreprenorială este foarte importantă și, automat, prin dezvoltarea universității se poate dezvolta și orașul. Universitatea, cetatea, nu înseamnă doar niște pereți, înseamnă oameni, pentru că de fapt această dezvoltare este făcută de oamenii care lucrează acolo, care fac proiectele, care știu, construiesc acum pentru viitor”, a subliniat Conf. Dr. Corneliu Florin Buicu.

Renaștere a Spitalului de Urgență

Proiect amplu, cu finanțare de la Banca Mondială, Centrul de Mari Arși va deveni realitate. Povestea Centrului de Mari Arși, ce va aparține de Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Târgu Mureș, a început să fie deja spusă prin începerea lucrărilor la clădirea ce va adăposti 25 de saloane de operații și o secție de terapie intensivă cu 57 de paturi la standarde europene, și care va fi ridicată până în anul 2025. Are în structură cinci paturi de arși gravi și zece de terapie intermediară.
”Prima discuție pentru Centrul de Arși, nu neapărat în actuala formă, a avut loc în anii 2011-2012. În contractul de finanțare cu Banca Mondială, la acea vreme, am fundamentat introducerea reabilitării secțiilor de ATI, blocurilor operatorii și a secțiilor de mari arși. La acea vreme Banca Mondială nu finanța construcții noi, ci doar reparații, reabilitări. Târgu Mureș nu avea o secție de mari arși, avea doar un compartiment de chirurgie plastică, reparatorie și arși. De-a lungul timpului au fost și multe frâne, dar iată că la Târgu Mureș a început, în sfârșit, și se va finaliza, o clădire nouă, care va adăposti 25 de săli de operație”, a declarat Conf. Dr. Corneliu Florin Buicu, deputat PSD de Mureș, susținător al realizării Centrului de Mari Arși la Târgu Mureș.
Noua clădire va presupune mutarea tuturor sălilor de operație din clădirea actuală a SCJU Târgu Mureș în noua clădire, la fel toate paturile de anestezie și terapie intensivă, dar și înființarea secției de mari arși.
”Ce înseamnă secția de mari arși? Înseamnă niște paturi de ATI mult mai speciale decât ATI-ul normal. Pentru că un pacient mare ars stă pe patul de mare ars și este tratat. Mare ars înseamnă o suprafață foarte mare de piele, de multe ori inclusiv afectare respiratorie. În evoluție, și datorită faptului că are loc această arsură, bariera reprezentată de piele este distrusă și atunci infecțiile apar mult mai ușor decât la o persoană normală. Acest pacient mare ars fiind tratat devine un pacient ars, adică în evoluția spre bine, și atunci se va muta de pe locul de mare ars pe patul de ars în care poate fi îngrijit într-o anume fază. Astfel, un pat de mare ars înseamnă trei paturi în evoluție, de ATI, pentru acest lucru. Un pat de mare ars nu înseamnă fizic un pat în care stă un pacient, ci de fapt înseamnă organizarea unui flux cu totul și cu totul diferit”, a explicat vicepreședintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților.
Clădirea actuală a spitalului, ce va fi conectată cu clădirea nouă printr-o pasarelă, va deservi ulterior doar componenta hotelieră, pacienții fiind operați în condiții de standarde moderne, cu risc redus de a contracta infecții nosocomiale, iar în momentul în care starea de sănătate le va permite aceștia vor fi mutați din ATI într-un salon ce face parte în prezent din actuala clădire a SCJU Târgu Mureș.

O nouă finanțare

”Avem nevoie, pentru clădirea mare a spitalului, de un proiect nou, pentru că nu este rezolvată îmbunătățirea sau repararea. Eu am sălile de operație care se mută dincolo, dar am nevoie de bani pentru a reamenaja spațiile din care pleacă Institutul Inimii, din care pleacă sălile de operație. Pentru asta vor trebui făcute măsurătorile și o cerere de finanțare sau depusă o solicitare de finanțare din bani europeni. Din ce știu există deja în proiectul de management al managerului SCJU Târgu Mureș această strategie. Vrea să dezvolte, pe de o parte, componenta specialităților care nu există în clădirea actuală, cum ar fi urologie, oftamologie. Și mai avem o problemă legată de clădirea de pe strada Revoluției, unde își desfășoară activitatea secțiile spitalului Hematologie și Medicină Internă. Deoarece spitalul nu este proprietar nu se pot face investiții. Și aici va trebui găsită o soluție astfel încât să fie relocate aceste activități”, a completat Conf. Dr. Buicu.

Clădire nouă pentru ”Institutul Inimii”

O altă investiție majoră pentru care Conf. Dr. Corneliu Florin Buicu a militat să devină realitate la Târgu Mureș este construcția noii clădiri unde va funcționa din 2026 Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant (IUBCvT) Târgu Mureș, cu finanțare asigurată din PNRR. În cadrul emisiunii, Conf. Dr. Buicu a amintit de faptul că în cadrul ”Institului Inimii” există posibilitatea montării pompelor la pacienții care au nevoie de transplant de cord, dar nu au cord de la donator.
”Pot beneficia de o pompă, de o inimă artificială. Anul trecut profesorul Suciu a montat și sunt decontate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, au finanțare de la statul român. Și asta pentru că prin activitatea și fundamentările pe care profesorul Suciu le-a făcut am reușit modificarea astfel încât programul a fost introdus, este decontat. Până acum, dacă aveai nevoie să-ți schimbe o valvă la inimă trebuia să fii operat, erai tăiat, se deschidea sternul, se intra pe cord, se tăia cordul, se schimba valva, se cosea ș.a.m.d. Toate valvele, că vorbim de mitrală, tricuspidă, aortică ș.a.m.d. pot fi acum montate din exterior, intrând printr-un abord minimal, fără să fie tăiat sternul, astfel încât pacientul poate să fie recuperat mult mai repede. Și aceste modificări, că vorbim de programele respective, sunt deja făcute, sunt mulți pacienți beneficiari. Târgu Mureș a avut anul trecut în jurul a 200 de pacienți care au beneficiat de schimbarea valvei aortice. De anul trecut s-a modificat și există această posibilitate și pentru valva mitrală, tricuspidă și pentru cea pulmonară”, a adăugat Conf. Dr. Buicu în cadrul emisiunii ”Vocile cetății”, realizată marți, 16 iulie.

Consorțiu medical

La îmbunătățirea serviciilor medicale vor contribui și consorțiile medicale, alcătuite din spitale, Universitate, dar și autorități locale, punând în comun resursele deținute.
”Împreună cu domnul senator Leonard Azamfirei și cu sprijinul PSD-ului, am modificat legea astfel încât să permitem constituirea consorțiilor. Aceste consorții, în domeniul medical, pot fi alcătuite din spitale și universități astfel încât să punem în comun resurse și dau un exemplu ”de ce să dezvolt și la Spitalul Județean și la Spitalul de Urgență și la Spitalul Universitar aceeași specialitate când eu nu am atâția specialiști?”. Și atunci pot să fac complementar lucrurile astfel încât în cadrul consorțiului spitalele nu-și pierd identitatea. În schimb, din punct de vedere al activității desfășurate, acest consorțiu va putea, punând în comun resurse umane, materiale, să contracteze cu Casa de Asigurări de Sănătate servicii medicale, iar pacientul, indiferent că este internat la Spitalul Universitar, la Spitalul Județean de Urgență sau Spitalul Județean să poată beneficia de serviciul respectiv fără să trebuiască să fie plimbat dintr-o parte în alta. De exemplu, un pacient internat la urologie, dacă Spitalul Județean nu-și permite să cumpere robot, și pacientul vrea să fie operat cu robotul chirurgical la Spitalul universitar medicul care are competență și lucrează pe robot, să poată, fiind angajat al Spitalului Județean, să lucreze și la Spitalul Universitar”, a explicat Conf. Dr. Buicu.
Potrivit acestuia, legea este modificată, permite constituirea consorțiilor și urmează să fie făcută legislația consecventă. Prin constituirea unui astfel de consorțiu la care să adere chiar și spitalele din Târnăveni, Sighișoara, Reghin sau Luduș, spre exemplu, se vor putea stabili strategii de dezvoltare pe anumite servicii necesare, dar și o acoperire uniformă a acestora. Mai mult, fiind și o universitate de medicină în parteneriat, se vor putea accesa chiar și cereri de finanțare, pentru că în momentul în care în consorțiu sunt mai multe spitale numărul beneficiarilor este mai mare.
Pentru ca nivelul calității asistenței medicale să crească, zeci de cabinete ale medicilor de familie din județul Mureș au beneficiat de finanțare pentru dotări și reabilitarea cabinetelor prin programul de finanțare PNRR. ”Medicul de familie, în funcție de competențele pe care le avea, putea să beneficieze inclusiv de ecograf dacă avea competențe în ecografie”, a amintit Conf. Dr. Corneliu Florin Buicu.
Promotor și inițiator al multor legi și modificări legislative în domeniul sănătății, din postura de parlamentar, de mai bine de un deceniu, Conf. Dr. Corneliu Florin Buicu își dorește ca lucrurile pentru care militează ”la București” și care ”se întâmplă să fie percepute de către beneficiari, pentru că aceste zbateri dacă nu sunt percepute și simțite de către târgumureșean, de student, de rezident, de locatar nu-ți aduc o mulțumire”.

Arina TOTH