INTERVIU cu Daniel Danciu, șef de promoție al programului de Studii de Securitate din cadrul UMFST „George Emil Palade” Târgu Mureș: „Cel puternic rezistă!”

Daniel Danciu este șeful de promoție al programului de Studii de Securitate al Facultății de Științe și Litere „Petru Maior” din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, absolvind anii studenției cu media 9,14. La vârsta de 24 de ani, Daniel a reușit să „jongleze” atât cu locul său de muncă, fiind subofițer în cadrul armatei, cât și cu studiile sale, mândrindu-se cu rezultatele sale frumoase și axându-se constant pe acumularea de cunoștiințe în domeniul care-l pasionează.

Reporter: Pentru început, vorbește-mi despre tine.

Daniel Danciu: Locuiesc de patru ani de zile în Târgu Mureș, fiind de origine din județul Bistrița-Năsăud. Am ajuns aici prin intermediul serviciului meu, fiind repartizat în oraș. Îmi place foarte mult orașul și, deocamdată, mă gândesc să rămân aici.

Rep.: Ce aspect ți-a motivat dorința de a deveni cadru militar?

D.D.: Am fost pasionat încă de mic. Am văzut partea aceasta la tatăl meu, care era jandarm. Încă de mic puteam fi găsit printre uniformele lui. Îmi plăceau armele, când ieșeau militarii prin oraș la diverse defilări. Mă și jucam foarte multe jocuri video de genul. Până la urmă am făcut pasul.

Rep.: Cum ai reușit să găsești timp pentru locul tău de muncă și studii în paralel?

D.D.: Mi-a fost destul de greu să balansez serviciul cu studiul, mai ales că am urmat programul de studii cu frecvență; mă rugam de șefii de la serviciu să îmi țină locul pentru a putea merge la examene. În timpul zilei eram la locul meu de muncă și participam la cursurile pe care le prindeam după-masa. În zilele fără cursuri, profitam de timp și îmi făceam proiectele. Uneori, stăteam chiar și nopți întregi, chiar dacă trebuia să mă trezesc a doua zi la ora cinci dimineața.

Rep.: Înseamnă că ai avut mult de recuperat…

D.D.: Am avut, dar cumva am reușit să țin pasul. Cred că secretul este faptul că mi-a plăcut ceea ce am studiat. Aveam inclinație spre istorie, spre analiză. Pentru că asta studiem la acest program; de exemplu, ne interesează cum poate decizia unui summit să afecteze securitatea României în plan regional, local, continental și așa mai departe. Mai sunt, de asemenea, aspecte de natură economică, socială pe care le privește acest program. Într-un fel, de asta îmi place – este foarte diversificat. Totuși, nu m-am așteptat să fiu șef de promoție. Pur și simplu mi-am făcut treaba. Nu am pornit cu gândul de a deveni șef de promoție. Am învățat pentru a rămâne cu „ceva”.

Rep.: Cât de legate ți se par cele două domenii, cel în care lucrezi și cel pe care l-ai studiat?

D.D.: Consider că au o legătură foarte mare între ele. Din punctul meu de vedere, securitatea se referă și la securitate militară, nu doar politică, economică și socială. Cunoștințele pe care le-am acumulat la facultate vor fi utile și la locul meu muncă, în cadrul căruia îmi doresc să ajung cât mai departe.

Rep.: Ce planuri de viitor ai?

D.D.: M-am înscris la programul de masterat Managementul securității în societatea contemporană din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, totuși, la fără frecvență. Am decis să fac pasul spre masterat deoarece doresc să mă specializez în domeniu și sper să mă ajute pe viitor. Consider că mă va ajuta mai ales pe partea de Securitate militară, un aspect foarte important. Consider că pe viitor va fi mare nevoie de analiști și personal care să cunoască nevoile din mediul de securitate. Dacă se poate să devin eu unul din acei analiști, ar fi foarte bine. În plus, recent am fost la București, pentru vizita medicală periodică pentru că doresc să devin parașutist și sper să îmi iau mâine admiterea la curs. Pe plan profesional vreau să devin ofițer. Per total, consider că studiile – fie ele de licență sau de masterat – mă vor ajuta foarte mult.

Rep.: Pe lângă șefii tăi, cine te-a mai susținut sau ajutat în parcursul tău academic?

D.D.: Părinții, bineînțeles, m-au susținut foarte mult, dar și prietenii și colegii mei de la serviciu. Până la urmă de la ei am aflat de această specializare; eu intrasem în armată în 2020 și am auzit că doi colegi de la muncă s-au înscris la facultate pe partea asta de Studii de Securitate. Atunci am decis să încerc și eu.

Rep.: Cum îți petreci timpul liber?

D.D.: Îmi place mult să petrec timpul cu prietenii. Îmi place muzica – ascult muzică constant – și să călătoresc. Sunt pasionat de filme, seriale și cărți din diverse domenii.

Rep.: Ce aspect al domeniului studiat te-a atras cel mai mult?

D.D.: Partea aceasta de organizații de securitate, relații internaționale, dar și cele de natură socială. E un domeniu pe care-l consider important, mai ales în contextul actual de securitate, pentru că te confrunți cu oameni, iar oamenii fac societatea, până la urmă.

Rep.: Ce sfat le-ai oferi studenților, poate chiar șefilor de promoție care îți vor călca pe urme?

D.D.: Studenților doresc să le transmit că va fi greu; mult studiu, multe nopți nedormite, multe termene pentru proiecte, seminarii și așa mai departe. Dar, în același timp, este și o experiență foarte frumoasă. Vor cunoaște multă lume, vor lega prietenii foarte adânci. Șefilor de promoție viitori le transmit să-și dea silința până la capăt, să nu renunțe niciodată și să nu uite că cel puternic rezistă – asta m-a motivat pe mine.

Rep.: Ce amintiri au rămas din anii de studenție?

D.D.: În anul întâi și doi nu am avut multe interacțiuni cu colegii, deoarece toți lucrau, fiind foarte ocupați. Totodată, eram și eu mai timid. Abia prin anul trei am reușit să stabilim niște conexiuni. Spre exemplu, în cadrul finalizării unui proiect, în jurul orei 02:00 noaptea am decis, deși proiectul era gata, să mai pierdem împreună câteva ore, până dimineața. Un alt moment memorabil a fost înființarea asociației de studenți a Facultății de Științe și Litere „Petru Maior”. Am fost unul dintre primii membri care au dorit să facă voluntariat. Cu această ocazie doresc să încurajez viitorii studenți ai facultății să intre în asociație; cu cât mai mulți, cu atât mai bine.

Alexandra BORDAȘ