INTERVIU. Madaras Csiszár Szilvia: ”Uneori, mă joc cu ideea că într-o bună zi Iustiția va prinde viață”

Justiția. Unde începe și unde se termină? Imaginea Justiției legate la ochi, cu balanța și sabia, are o istorie îndelungată încă din Antichitate, sub diferite forme, și este atât de obișnuită, încât a devenit normă a reprezentărilor moderne. Suntem agresați zilnic cu teorii despre justiție, teorii care se rostogolesc în mass-media, promovate de diverși bloggeri, vloggeri, influenceri care se pricep la tot și la toate – la fotbal, gătit, poezie, politică și, printre altele, la justiție! Ce să alegi pe un fond atât de zgomotos?

Madaras Csiszár Szilvia din Târgu Mureș revoluționează Iustiția cu o lucrare surprinzătoare,o pirogravură realizată pe lemn în dimensiunea de 60×42 cm. Termenul de priogravură înseamnă „scriere cu foc”, din grecescul pyr (foc) și grafos (scris), arta de a decora suprafața unor obiecte de lemn sau hârtie cu un instrument special cu vârf încins. Mai multe detalii aflăm într-un scurt interviu cu artistul plastic.

Pentru început, să ne spuneți câteva cuvinte despre dvs.

În primul rând, aș dori să vă mulțumesc că m-ați invitat la acest interviu.

M-am născut în 1975 în vestul Ungariei, în orașul Kőszeg. Am locuit acolo aproape toată viața, apoi m-am mutat la Budapesta. M-am căsătorit în 2016, un băiat din Transilvania mi-a devenit soț și așa am ajuns în frumoasa Românie.

Cum s-a petrecut întâlnirea dvs ta cu arta?

Prima mea întâlnire cu arta este probabil legată de copilăria mea, când mama mă ducea la biserică în fiecare duminică. Am admirat mereu frescele de pe perete.Mi-a plăcut să desenez ceea ce am văzut acolo. Pe vremea aceea, tatăl meu lucra cu lemnul, făcând mobilă și podoabe. L-am văzut cum arzând modele frumoase pe un cadru de lemn cu un fier de lipit simplu. Am vrut să încerc și arderea, pe care acum o numesc gravură și am început să o fac serios în urmă cu ceva timp.

Mai târziu, când am devenit adultă, m-am împrietenit cu o țigancă foarte interesantă care picta și desena frumos. Atunci a început cu adevărat dorința mea de a crea.

Adevăratele uși mi s-au deschis aici, în România, când m-am alăturat la Asociației Artiștilor Plastici Mureș. Avem expoziții colective și individuale, precum și tabere de pictură unde poți învăța multe. Am avut o experiență deosebită aici, în România, când am avut norocul să desenez un portret al maestrului Florin Piersic.

Ce vă inspiră cel mai mult când realizați o lucrare?

Ce mă inspiră cel mai mult când creez o lucrare?! Depinde întotdeauna de starea mea particulară de spirit. Trăiesc cu un suflet destul de sensibil, mă adaptez foarte repede la întâmplările vieții. Există lucruri care sunt mai importante pentru mine decât orice altceva, cum ar fi adevărul, acțiunea dreaptă, loialitatea, principiile.

Să-mi povestiți, vă rog, de Iustiția.

Din păcate, lumea de astăzi este din ce în ce mai nedreaptă și mai agresivă. Unii oameni sunt ghidați doar de propriile interese. Uită-te la cum îi tratăm pe cei slabi, pe cei fără apărare… Protecția animalelor ar putea spune multe despre asta. Pur și simplu nu pot înțelege cum poate o persoană să facă un lucru atât de groaznic unui animal nevinovat…  Multă literatură menționează că majoritatea ucigașilor în serie și-au început actele deviante prin torturarea animalelor, pe care apoi le-au continuat împotriva oamenilor. Întâlnesc aceste știri în fiecare zi. Le văd, le aud sau le citesc undeva. Cea mai groaznică experiență când o văd undeva. Așa s-a născut ultima mea lucrare de pirogravură, portretul zeiței Iustiția. Iustiția este zeița judecății corecte în mitologia romano-greacă.

Legarea la ochi reprezintă imparțialitatea, sabia simbolizează faptul că legea îl lovește pe păcătos, cântarul este un simbol al dreptății, iar șarpele este un simbol al distanței de păcat.  Uneori, mă joc cu ideea că, într-o bună zi Iustiția va prinde viață. Asta ar fi marea furtună.