„Să-ți fie atât de drag cuvântul…”

Eveniment dedicat Zilei Limbii Române la UMFST G.E. Palade Tg. Mureș

Un citat celebru care ne-a rămas de la unul dintre cei mai importanți și binecunoscuți poeți români Nichita Stănescu, “Limba română e patria mea”, o inspirație, deopotrivă, o moștenire, pentru noi, legatari și păstrători ai limbii române, a răsunat sâmbătă, 31 august, în unul dintre amfiteatrele Centrului didactic și de examinare al Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș. Câteva zeci de elevi, părinți și dascăli și-au arătat dragostea și prețuirea pentru limba română, participând la cea de-a doua ediție a evenimentului cultural „Să-ți fie atât de drag cuvântul…”, dedicat Zilei Limbii Române, în organizarea Facultății de Științe și Litere “Petru Maior” din cadrul UMFST.

Când am ajuns într-unul dintre amfiteatrele Centrului didactic și de examinare al Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, pentru a participa, ca observator, la cea de-a doua ediție a evenimentului cultural dedicat Zilei Limbii Române, intitulat sugestiv „Să-ți fie atât de drag cuvântul…”, am simțit emoția aceea bună (era să spun vibe-ul 😊) care îți șoptește că vei avea o zi senină, chiar minunat de frumoasă.

Zeci de ochi ai elevilor de școală gimnazială și de liceu așteptau să înceapă evenimentul pe care și-au pus amprenta, ca organizatori: lector univ. dr. Cristina Nicolae, lector univ. dr. Cezar Sigmirean, lector univ. dr. Laura Rus și asist. dr. Roxana Ispas, cadre didactice la Facultatea de Științe și Litere „Petru Maior”.

Prodecanul Facultății de Științe și Litere, Cezar Sigmirean a deschis evenimentul, ca apoi să ascultăm intonarea Imnului de Stat al României și să urmărim proiectarea unui video de prezentare a universității.

Totodată, am păstrat și apreciem gestul, un moment de reculegere în memoria prof. dr. Dumitru-Mircea Buda, petrecut la cele veșnice recent.

„Limba română e patria mea”

Prof. dr. Iulian Boldea, director al Consiliului ştiinţific al Şcolii Doctorale de Studii Literare din cadrul UMFST, ne-a transmis câteva gânduri la acest moment de celebrarea Limbii Române în România și în Republica Moldova, alocuțiune încheiată cu un mesaj de La mulți ani adresat celor care “promovează cu mândrie limba, istoria, tradițiile românești, afirmând, prin aceasta, identitatea noastră în lume și în universalitate”.

“Este această zi de 31 august o zi în care putem afirma cu legitimă mândrie că limba pe care o vorbim este piatra de temelie a identității noastre, prin care sunt celebrate valorile autentice. Prin intermediul limbii române avem oportunitatea de a ne conserva obiceiuri, tradiții, datini, moștenirea culturală care va crea punți între generații, limba noastră fiind o probă autentică a patriotismului viu asumat, o mărturie limpede a existenței și a identității noastre în timp și în spațiu. Fără îndoială că prin limba română ne păstrăm graiul, ne păstrăm cultura, ne păstrăm tradițiile noastre spirituale, ea fiind, așa cum spunea un poet pe care cred că-l îndrăgiți, Vasile Alecsandri, tezaurul cel mai de preț pe care îl moștenesc copiii de la părinți. Așa cum știm, limba română reprezintă elementul esențial al coeziunii poporului român, al păstrării identității naționale și al reafirmării latinității noastre. Pentru că limba română este o limbă neolatină, o limbă romanică.

Această zi importantă ne invită, de asemenea, să reflectăm și asupra bogăției, asupra complexității limbii române, un mijloc de comunicare, dar, în același timp, și o fereastră deschisă către cultură, către istorie, către literatura română. Semnificativă este, de asemenea, forța limbii române de a aduce împreună oameni și destine, de a crea punți între generații și comunități, depășind bariere lingvistice și geografice, ca parte a unei tradiții culturale remarcabile. Am moștenit această limbă, limba română, ca un dar neprețuit de la înaintași, un dar ce păstrează în cuvinte, în expresii, înțelepciunea generațiilor anterioare, conturând, de fapt, povestea neamului nostru și oferind unele modalități inspirate de a ne exprima gândurile și sentimentele.

Avem, de aceea, și voi, ca elevi, și noi, ca profesori, toți vorbitorii limbii române, răspunderea de a păstra, de a îmbogăți limba, apreciindu-i diversitatea, creativitatea, conștienți, desigur, de necesitatea de a o menține nealterată, limpede, expresivă. Să ne manifestăm, așadar, aș putea să vă sugerez, în fiecare zi dragostea, respectul pentru limba noastră, să o studiem cât mai temeinic, să o cultivăm, să împărtășim celorlalți bogăția sa culturală. Unul dintre cei mai cunoscuți români din secolul 20, și anume Emil Cioran spunea că “nu locuim într-o țară, locuim într-o limbă”, în timp ce Nichita Stănescu spunea o propoziție pe care o cunoașteți, de altfel, foarte bine, și anume „Limba română e patria mea”, o patrie de cuvinte, bineînțeles. Așadar, limba română este un element identitar puternic, care ne definește ca națiune, care arată lumii cine suntem și de unde venim. Tocmai de aceea trebuie să le fim recunoscători multor generații de intelectuali care au păstrat, au cultivat, au apărat limba română, trebuie să-i cinstim în memoria noastră, trebuie să le mulțumim tuturor celor care continuă să cultive cu demnitate dragostea de limba română.

Cel mai frumos omagiu pe care putem să îl aducem limbii române este să o învățăm cât mai temeinic, să o prețuim și să o vorbim corect. „Limba română, acest măsurariu al civilizațiunii unui popor”, cum spunea Mihai Eminescu, „această floare a sufletului etnic al României”, cum spunea același poet, trebuie să fie cultivată mereu, necontenit, clipă de clipă, zi de zi, în fiecare zi a existenței noastre”, ne-a reamintit prof. dr. Boldea în mesajul său.

După acest moment introductiv, elevii din trei localități – Luduș, Sângeorgiu de Mureș și Târgu Mureș s-au împărțit în săli, pe grupe de vârste, pentru a-și testa cunoștințele.

După dictare

La activitatea care a presupus scrierea după dictare a unui text din literatura română, elevii au aflat cât de importantă e dicția pentru înțelegerea unui text, în rolul de învățători, căci pe atunci mai făceam dictare, fiind actori ai Teatrului Național din Târgu Mureș, Compania Liviu Rebreanu – Dana Pancu

, Ion Vântu

și Andrei Chiran.

Totodată, participanții au fost anul acesta testați și la cunoștințele de vocabular și gramatică, fiindu-le pregătite întrebări, pentru unii, capcană.

Curiozități

În timp ce elevii munceau, am stat de vorbă cu dascăli și cu părinți de-ai lor ca să aflăm ce i-a motivat să vină din vacanță într-o zi de sâmbătă la o asemenea activitate.

Mirela Casiana Cozma, directorul Liceului Tehnologic Nr. 1 din Luduș, care a însoțit, alături de părinți, șapte elevi ne-a explicat că: “Le-am propus elevilor să sărbătorim împreună Ziua Limbii Române pentru că este o oportunitate, care a început de anul trecut, și trebuie neapărat să îi obișnuim să sărbătorească limba, să perpetuăm această oportunitate și, în primul rând, să nu uităm că fără limbă suntem mai săraci”, adăugând “Activitățile extracurriculare îi desăvârșesc și în atitudine, în comportament, în caracter”.

Gabriela Buta, profesoară de limba română la Școala Gimnazială Sfântu Gheorghe Sângeorgiu de Mureș, ne-a mărturisit că a fost dorința copiilor de a participa: “Am venit cu 11 copii și anul trecut am participat, cei mai mari de 13-14 ani chiar au insistat să vină pentru că le-a plăcut foarte mult, au fost foarte încântați de activitate. Le-a plăcut activitatea în sine de dictare, pentru că și-au exersat abilitatea de a scrie corect, e o activitate care e altfel decât la școală”.

Din același motiv a venit profesorul Rareș Petru Alb din Târgu Mureș, aflat la eveniment în calitate și de profesor, la Școala Gimnazială “Emil Drăgan” din Ungheni, și de părinte al unui elev la Școala Gimnazială Europa : “Am venit cu băiatul, anul trecut nu am participat, el a vrut foarte mult să participe, îi place foarte mult limba română”. 

Roxana Moldovan, care și-a însoțit fiica, elevă în clasa X-a, e recunoscut că a venit pentru că tinerei: “Îi place limba română, iubește să participe la activități extracurriculare și să-și sacrifice din timpul ei liber pentru că este un prilej de dezvoltare și de a cunoaște”. 

Trucuri și mituri

După finalizarea lucrărilor, elevii au avut ocazia atât de a înțelege ce au greșit în urma explicațiilor oferite de cadrele didactice de la UMFST, cât și de a afla mici trucuri care să îi ajute să scrie corect. Unul dintre cele mai interesante l-am reținut de la lector univ. dr. Laura Rus care i-a învățat cum să verifice când se folosesc unul sau doi de i la pluralul unor substantive buclucașe, în funcție dacă e sau nu articulat – aștri, monștri, arbitri etc. Fără să știți o regulă de gramatică, înlocuiți aceste substantive cu un substantiv feminin și nu mai greșiți.

Însă ascultați-o pe Laura Rus pentru mai multe detalii.

Discuțiile post-exerciții au fost și prilej de a afla despre anumite mituri, cum în test elevii s-au găsit din nou în fața unei alegeri: sandwich sau sandvici.  

“A fost pe vremuri unul pe care îl chema, Johnson, era lord. El juca poker toată noaptea, n-avea timp de mâncare, acolo bea, acolo mânca, și cerea să i se aducă două bucăți de pâine și cu o carne în mijloc. La un moment dat, servitorii ziceau: du-i lui Sandwich un sandwich”, și-a adus aminte actorul Ion Vântu.

O artă

Am povestit după exercițiul de limba română și cu câțiva elevi.

Sorana Jakab, elevă în clasa a IV-a, ne-a mărturisit că: “A fost foarte frumos, cuvintele foarte frumoase și mi-au dat un sentiment foarte plăcut”. Am întrebat-o și Ce înseamnă limba română pentru ea? Ne-a spus așa: “Sunt pasionată, îmi place să scriu compuneri, de ficțiune cele mai multe”.

Camelia Sara Codarcea, elevă în clasa a X-a la Colegiul Național Alexandru Papiu Ilarian, a recunoscut că: “Am răspuns acestei invitații pentru că mi s-a părut frumos să elogiem limba română așa cum merită ea și mi s-a părut frumos să întâlnim profesori și elevi care continuă să venereze această limbă frumoasă a noastră. N-am mai făcut o activitate de dictare din clasele primare, dar a fost un mod de a ne aminti și de a exersa limba română, pentru că la liceu noi nu mai facem gramatică”.

Sonia Gergely, elevă în clasa a X-a la Liceul Tehnologic Nr. 1 Luduș, a venit cale de 40 de km și a avut un mesaj pe care, poate, e de interes pentru diriguitorii învățământului: “În generală aveam o pasiune pentru gramatică și îmi pare rău că în liceu nu se mai face deloc. Mi-aș dori măcar puțin, o pastilă de gramatică să avem săptămânal, pentru că este foarte folositoare și cred că toată lumea ar trebui să știe să scrie corect, să vorbească corect. Activitatea a fost foarte frumoasă, folositoare, nu a fost neapărat simplu, au fost lucruri de care ne lovim zilnic, care la prima vedere sunt ușoare, însă ne pot crea dificultăți și e foarte bine că le-am recapitulat, le-am aprofundat”.

Bianca Simon, elevă în clasa VIII-a la Școala Gimnazială Sfântu Gheorghe din Sângeorgiu Mureș, a participat și la prima ediție și i-a plăcut pentru că a fost o activitate interactivă.

Anul acesta,  a remarcat Bianca, “a fost un update, pentru că anul trecut a fost doar o dictare, într-adevăr mai lungă, o dictare de o pagină jumate, dacă nu mă înșel. Anul acesta a fost o dictare scurtă, care a cuprins absolut tot ce ai nevoie să știi în limba română pe termeni de ortografie, dar a avut și un mic exercițiu de cunoaștere a limbii în care ni s-au dat diferiți termeni, unii pe care îi folosim în mod popular, unii din dicționar și să facem diferența dintre ei. Am avut chiar și termeni de proveniență franceză sau englezească și trebuia să-i recunoaștem”.

Mi-a plăcut, de asemenea, și mesajul ei dedicat limbii române și îl las aici în amintire: “Când zicem România, nu ne referim doar la pământ, la țară. Ne referim la origini, la limba noastră, limba la care au contribuit mulți la definitivarea ei, la claritatea prin care a fost expusă. Oricum, știm în istorie cât de mult au luptat anumiți oameni să culturalizeze nu doar oamenii de sus, ci și oamenii de rând, să-i învețe nu doar să scrie, să citească, să-i învețe teoria limbii, pentru că e foarte important. În inimă și în suflet nu avem doar pământul în sine, geografic, ci avem și limba care ne ține laolaltă și ne face să fim poporul român”.

Clar, rar și răspicat

O plăcere a fost și pentru actorii invitați la această activitate, care le-au plăcut mai ales copiilor pentru că au citit clar, rar și răspicat, ca să le adun în câteva cuvinte opiniile.

“Am răspuns afirmativ, pentru că cred că e de datoria noastră pentru o zi atât de importantă. În al doilea rând, m-a bucurat foarte tare sentimentul să văd că tinerii din ziua de astăzi folosesc și vorbesc corect limba română și recunosc că a fost o încântare și o bucurie. Poate că am reactualizat și am învățat câteva lucruri noi astăzi”, ne-a spus actrița Naționalului târgumureșean Dana Pancu.

Actorul Ion Vântu a fost spumos, așa ușor flegmatic precum îl știm, spunându-ne că a răspuns invitației: “Probabil că am avut prea mult timp liber și nu știam cum să-l mai umplu. Mi s-a părut o activitate frumoasă, păcat că nu au fost mai mulți copii”. Despre ce semnificație îi atribuie limbii române, ne-a lămurit cam în același ton: “Înseamnă o limbă care nu e nici mai frumoasă, nici mai urâtă decât franceza sau engleza. E limba noastră, trebuie să o prețuim, dar e o limbă și atât. Nici mai mult, nici mai puțin. E o limbă pe care eu când am învățat-o la școală, am învățat-o total altfel. Am învățat limba română, dar cu grafie chirilică”. Ion Vântu e născut în Moldova de peste Prut.

Dascăli, testați

În partea a doua a activității s-au testat dascălii însoțitori ai elevilor și cadre didactice universitare ale UMFST, atât vorbitori nativi, cât și non-nativi, rolul de învățătoare revenindu-i actriței Delia Martin.

Participant la test, decanul Facultății de Științe și Litere, prof. dr. Giordano Altarozzi a avut un mesaj manifest, din care spicuim o idee: “Mă doare totuși și este un gând pe care îl am de mult timp să văd tinerii și, uneori, chiar mai puțin tinerii care nu se exprimă corect în limba română și nu vorbesc doar de minorități sau de străini. Ca un cadru didactic străin să ajungă să corecteze limba română într-o lucrare de licență sau chiar într-o teză de doctorat scrisă de un român nativ este trist, nu cred că este o problemă legată de învățarea limbii sau de școală. Este o problemă tocmai de respect, care se acordă propriei identități, este ceva care trebuie corectat, trebuie făcute eforturi și astfel de evenimente au tocmai și acest scop”.

Întregul discurs îl puteți urmări în video, cu mențiunea că a anunțat deja un upgrade pentru anul viitor, și anume introducerea unei secțiuni dedicate românilor din diaspora care va avea loc online.

Prof. dr. Mihaela Kardos, prorector al UMFST, a participat, de asemenea, din drag de limba română la eveniment și pentru a-și testa cunoștințele.

La final, le-a mărturisit celor prezenți următoarele: “Din tot ce am recitit, mi-a plăcut cel mai mult ce spunea Eminescu, faptul că numai în limba sa omul își pricepe pe deplin inima. Și ce poate fi mai frumos decât că la UMFST, pentru al doilea an consecutiv, reușim să creăm acest moment. Îi felicit pe colegii de la Facultatea de Științe și Litere Petru Maior pentru consecvență. Vă mulțumesc pentru participare și chiar dacă universitatea noastră este una multiculturală, încercăm prin programe de studii în limbi străine ca să ne racordăm la ce se întâmplă astăzi pe plan internațional, rămâne fundamental faptul că dorim să ne prețuim valorile, să ne prețuim limba, suntem solidari cu tot ce înseamnă identitatea noastră națională și, ori de câte ori avem ocazia, e important să ne arătăm dragostea noastră față de limbă, față de patrie, față de înaintași, în același timp să vorbim corect românește, să ne învățăm copiii să o facă la fel și să transmitem mai departe acest tezaur de grai viu generațiilor viitoare”.

Cuvinte de la organizatori

O echipă restrânsă a universității s-a ocupat și în acest an de organizarea celei de-a doua ediții a evenimentului cultural.

Ce ne-au transmis la final, vă invit să lecturați mai jos.

“Nu putem formula un răspuns definitiv și universal la întrebarea „Cine sunt eu?”, o întrebare simplă în aparență, dar care, de fapt, relevă labirintica „aventură” a sinelui, călătoria identitară în spațiu și timp. Parte, însă, din răspuns este limba: Eu sunt și limba pe care o vorbesc, limba în care simt și în care mă regăsesc iar și iar.

Prin urmare, limba română trebuie înțeleasă ca reper identitar vital, cu valențe practice și simbolice, un reper ce oferă rădăcini, echilibru, acel sentiment de „acasă” în care ne ancorăm.

Ziua Limbii Române a fost sărbătorită astăzi de  UMFST „G.E. Palade” prin evenimentul cultural „Să-ți fie atât de drag cuvântul”, ajuns la cea de-a doua ediție, adresat tuturor celor care prețuiesc, respectă și promovează limba română. Evenimentul s-a desfășurat în intervalul 10:00-12:00, la Centrul didactic și de examinare al UMFST „G.E. Palade”.

Ediția de anul acesta a inclus cinci secțiuni (10-12 ani, 12-14 ani, 14-18 ani, peste 18 ani, nonnativi) și două tipuri de activități (scriere după dictare/cultură generală și un exercițiu de verificare a corectitudinii gramaticale).

În cadrul primei activități, actori consacrați (Delia Martin, Dana Pancu, Andrei Chiran, Ion Vântu) au citit texte din operele unor autori români, iar participanții au scris pasajele după dictare. Pentru secțiunea adresată celor peste 18 ani, dictarea a fost înlocuită cu „Mari opere, mari scriitori”, un exercițiu de cultură generală/literatură română. Cea de-a doua activitate a vizat participanții de la toate secțiunile și s-a concretizat într-un exercițiu de tip „alegeți varianta corectă” (gramatică și/sau vocabular)” – lector univ. dr. Cristina Nicolae, director de departament.

“Trăim într-o lume globalizată, tehnologizată, digitalizată, în care limba română trebuie să rămână un fundament pe care se clădește identitatea noastră culturală și națională. Este firul nostru nevăzut care leagă generații și ne ajută să ne exprimăm ideile și emoțiile într-un mod unic și personal.

Acest eveniment este o oportunitate de a celebra frumusețea limbii române și de a reflecta asupra modului în care o folosim zi de zi. O abordare conștientă și corectă a limbii noastre poate deschide porți către înțelegere, respect și colaborare mai profundă.

Un gând deosebit îl dedic celor care contribuie activ la dezvoltarea și păstrarea limbii noastre, scriitori, profesori, lingviști, și nu numai, demonstrându-ne că limba română este vie și dinamică.” – lector univ. dr. Cezar Sigmirean, prodecan.

“Limba română reprezintă cea mai puternică marcă a identității noastre culturale la nivel colectiv, dar și la nivel individual, motiv pentru care este necesar să înțelegem că trebuie celebrată în fiecare moment, indiferent de dată, vorbind-o corect și îngrijit.

În cadrul evenimentului, am organizat o serie de activități împărțite pe grupe diferite de vârstă pentru vorbitorii nativi (10-12 ani, 12-14 ani, 15-18 ani, peste 18 ani) și o activitate adresată vorbitorilor non-nativi. Astfel, împreună cu colegii mei, am propus exerciții care au avut ca scop atât verificarea anumitor cunoștințe în materie de limbă, cât și stârnirea curiozității în domeniul literaturii, domeniu care a avut și are un impact semnificativ asupra evoluției limbii române.

Pe lângă clasicii itemi de tip obiectiv, de alegere a variantei corecte de scriere a anumitor cuvinte/ structuri, la grupa de vârstă de peste 18 ani, am ales să introducem un exercițiu de verificare a cunoștințelor literare. Pentru că intervalul de timp a fost unul limitat, am formulat un exercițiu de tip grilă, cu trei variante de răspuns, din care o singură variantă a fost corectă, unde am încercat să cuprindem finalul secolului al XIX-lea, secolul al XX-lea, dar și secolul nostru, întrucât este necesar a semnala –  până când va fi nevoie – că încă se scrie, și se scrie foarte bine, și că în rândul marilor nume se află și acelea ale scriitoarelor. Astfel, în acest exercițiu s-au regăsit nume precum: Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Marin Preda, Nina Cassian, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Ruxandra Novac, Gabriela Adameșteanu, Radu Vancu, Dan Coman ș.a. Sigur, sunt multe alte nume, atât ale scriitoarelor, cât și ale scriitorilor, care și-ar fi meritat locul, însă, constrânși fiind de timp și luând în calcul faptul că evenimentul s-a adresat publicului larg, și nu exclusiv persoanelor cu o pregătire în domeniul filologic, am fost nevoiți să ajungem la o listă mai restrânsă și să adaptăm conținutul la context.

Și e bine că ne-am păstrat o rezervă consistentă de nume, fiindcă avem de unde alege pentru edițiile viitoare!” – asist. dr. Roxana Ispas.

Să încheiem în nota optimistă în care am început cu mesajul Cristinei Nicolae: „Sperăm să ne revedem și la edițiile viitoare, cu același entuziasm, cu aceeași curiozitate vie și cu bucuria sărbătorii trăite împreună”.

Ligia VORO