Dumitrița Gliga, de Ziua Culturii Naționale, despre comentariile învățate pe de rost de elevi

Dumitrița Gliga, deputat PSD, vicepreședintă a Comisiei pentru învățământ a Camerei Deputaților, a participat la evenimentul „La Steaua…”, organizat în 15 ianuarie, în Târgu Mureș, cu ocazia Zilei Culturii Naționale. Manifestarea culturală, organizată de ISJ Mureș, în parteneriat cu Biblioteca Județeană, a avut loc, de la ora 13:00, în Biserica de lemn „Sf. Arhanghel Mihail”. 

În cadrul evenimentului, au fost acordate Placheta Eminescu și Diploma de Excelență Culturală profesoarei Anca Claudia Blaga, preotului Răzvan Iacob Șulea și, post-mortem, conf. univ. dr. hab. Dumitru Mircea Buda. După aceea, a fost depusă o coroană de flori la statuia lui Mihai Eminescu din fața Casei de Cultură a Studenților. 

Declarația vicepreședintei Comisiei pentru învățământ

„Este un moment foarte emoționant. Doamna inspector școlar de limba română, doamna Mioara Kozak, ne face să ne întâlnim, aici, la statuia lui Mihai Eminescu și la Biserica de lemn, de aici, din Târgu Mureș – unde a poposit poetul, în fiecare an. Sunt momente emoționante pe care le trăim împreună, dar cred că astăzi, la 175 de ani de la nașterea marelui poet, este foarte important, și știu că realizăm cu toții, că ceea ce a gândit și ceea ce a scris marele poet este valabil și în ziua de astăzi. Mai mult decât atât, pentru a putea înțelege profunzimea ideilor și profunzimea personalității lui Mihai Eminescu, cred că trebuie să ne raportăm la perioada în care acesta a trăit, să facem o incursiune în acea perioadă. A doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost extrem de importantă pentru afirmarea națiunii noastre române și pentru felul în care aceasta a evoluat”, a declarat Dumitrița Gliga, deputat PSD de Mureș.

„Pentru mine, ca om politic, pot să spun că e importantă perioada în care a trăit Mihai Eminescu, pentru că am putea spune că, dacă ne gândim de-a lungul istoriei, atunci s-a manifestat practic, cel mai tare acel nobil și autentic sentiment de patriotism. Fac referire, ca om politic, la acea perioadă și la această idee de patriotism ca și fundament al personalității și al creației lui Mihai Eminescu, tocmai pentru că trăim niște momente în care suntem, poate, bulversați de ceea ce se întâmplă, niște momente în care avem nevoie de acele repere autentice, care să ne facă să facem distincție între adevăratul patriotism și falsul patriotism”, a adăugat Dumitrița Gliga.

Dumitrița Gliga, despre comentariile tocite

Am trecut puțin peste festivismul zilei și am întrebat ce mesaj are pentru elevii care se pregătesc pentru examene și care sunt îndrumați de profesori/profesoare să învețe pe de rost comentarii ale textelor literare. „Nu știu dacă sunt îndrumați elevii să învețe pe de rost comentariile. Știu că se discută și acum și noul ministru al Educației a avut o luare de cuvânt în acest sens. Se lucrează acum la noile planuri-cadru, care trebuiau să fie gata într-adevăr de mult și se dorește să fie gata cât mai repede. Se dorește, în același timp, ca acei profesori care încă, probabil că impun copiilor să învețe comentarii să își schimbe puțin atitudinea în acest sens”, a răspuns Dumitrița Gliga, vicepreședintă al Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților. 

Am mai întrebat dacă nu ar fi o idee bună să fie mai bine corelat ceea ce se învață la orele de istorie cu ceea ce se predă la orele de literatură. „Trebuie să fie corelate și sunt convinsă – ați văzut și dumneavoastră, am fost impresionată la biserica de lemn de cei doi elevi de la Colegiul Național „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureș, care ne-au recitat din Eminescu, ne-au vorbit despre aspecte din viața și despre personalitatea poetului Mihai Eminescu, de unde rezultă că se predau în școală aspecte despre personalitatea și despre creația marelui nostru poet național”, a răspuns Dumitrița Gliga.

„Noi am avut dascăli – și dascăli de istorie și dascăli de limba română, care au corelat epoca istorică în care a trăit Mihai Eminescu cu ceea ce învățam noi la limba și literatura română. Sunt convinsă că sunt profesori care fac același lucru și astăzi. Întotdeauna când vorbești despre Eminescu, inclusiv la orele de școală vorbești despre prietenia cu Creangă, întotdeauna se menționează faptul că a fost contemporan cu Ioan Slavici, cu Titu Maiorescu, cu Mihail Kogălniceanu, cu Alexandru Ioan Cuza… Trebuie să știm, întotdeauna când facem referire la Eminescu, că practic a trăit în două momente importante în istoria noastră: Războiul de Independență și Unirea Principatelor Române”, a adăugat Dumitrița Gliga.

Despre lucrurile care nu ne convin

La final, pentru că deputatul PSD a subliniat încă o dată că „scrierile lui sunt încă valabile și astăzi”, făcând referire la activitatea publicistică a lui Eminescu – am zis că s-ar putea să nu fie și am întrebat de ce evităm să vorbim despre lucrurile care nu ne convin – referindu-mă la discursul antisemit, care se regăsește atât în versuri, cât și în articole scrise de Eminescu. „Unii poate evită, eu nu. Așa că închei cu trăiască nația”, a răspuns Dumitrița Gliga, pe un ton mai degrabă ironic.

Alte oficialități prezente la eveniment

La evenimentul organizat de Inspectoratul Școlar Județean Mureș, condus de Paula Dărăban, candidată la alegerile parlamentare de anul trecut din partea PSD, locul 2 pe lista pentru Senat, au mai participat Ovidiu Dancu, vicepreședinte PSD al CJ Mureș, și viceprimarul PSD al Municipiului Târgu Mureș, Călin Moldovan.  

O mențiune 

Consider că merită să vorbim despre faptul că Mihai Eminescu (1850-1889) a avut și a exprimat opinii antisemite, nu de dragul de „a-l ataca”, ci pentru a nu uita faptul că antisemitismul, în Europa, nu a apărut din senin în secolul XX. 

„În fapt, limbajul antisemit extremist introdus în acei ani a fost folosit și în deceniile care au urmat, până la, în timpul, și chiar după Holocaust. S-a scris mult despre antisemitismul lui Mihai Eminescu. Opiniile sale despre evrei erau complexe și nu atât de excesive cum s-a afirmat uneori, dar este important faptul că el era credibil pentru un segment larg de populație în anii ’30, când denumirea de poet național era des invocată (cum s-a întâmplat în timpul discursului parlamentar din 1935 al lui Octavian Goga), ca strămoș al antisemitismului extremist și înverșunat din România Mare a secolului XX. 

Eminescu nu era singurul dintre liderii culturali care își exprima opiniile antisemite în perioada dintre dobândirea independenței naționale și formarea României Mari. Istoricul Alexandru D. Xenopol declara la începutul secolului că numai evreii botezați sunt potriviți pentru a primi cetățenia, iar cei care nu s-au convertit la creștinism ar trebui să fie eliminați fizic din țară.” (Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România, Raport final, document cunoscut sub denumirea Raportul Elie Wiesel)