Şezătorile Văii Luţului prind viaţă la Dedrad

Şezătoarea, şcoala fără orar fix din lumea satului, locul de întâlnire pentru lucru şi distracţie a oamenilor prin care tradiţia, element de identitate românească, s-a păstrat şi transmis până azi prinde viaţă pe Valea Luţului, graţie oamenilor inimoşi din zonă care s-au gândit să readucă în prin plan frumosul obicei al şezătorii.

Este vorba de Grupul Folcloric „Dedreţeana” şi Primăria Batoş, care vor organiza o astfel de şezătoare joi, 13 februarie, începând cu ora 17.00, la Căminul Cultural din Dedrad. Parteneri în organizarea şezătorii sunt Muzeul Etnografic din Reghin şi Asociaţia „Moşteniri Mureşene”. “Faţă de tipicul şezătorii în general, şezătoarea de la Dedrad, organizată de Ansamblul „Dedreţeana” condus de Viorica Sfârâiac, cu sprijinul Primăriei comunei Batoş, încearcă să facă o şezătoare mai largă, rotativă. În fiecare an, o localitate este gazda şezătorii, iar din celelalte sate  vin la şezătoare grupuri de femei, fete şi feciori. Anul acesta deschide  acest sistem de şezătoare rotativă Dedradul”, a declarat Maria Borzan, directorul Muzeului Etnografic din Reghin.

Munca, împletită cu distracţia

Momentul şezătorii împleteşte munca cu buna dispoziţie, utilul cu plăcutul, fetele şi femeile lucrează, îşi aduc furcile de tors, vârtelniţele, ace şi aţă pentru croşetat, pentru cusut, iar gazda, obligatoriu trebuie să aibă războiul de ţesut, cu toate uneltele care sunt necesare pentru ţesutul pânzei sau al covoarelor. Lucrând, femeile şezătorii  povestesc, spun întâmplări din viaţa satului, spun glume, ghicitori, precum şi un obicei din satul fiecăruia. Când sosesc feciorii, începe jocul. Ei vin cu muzicanţi şi începe distracţia. “Putem numi şezătoarea a doua şcoală, cea liberă, fără ore fixe. Pe lângă faptul că oamenii se distrează şi muncesc, şezătoarea este modalitatea prin care se transmite tradiţia. Mai mult decât atât, se desluşesc de către tineri tainele meşteşugurilor casnice, în special tainele gastronomiei. Fetele, ascultând poveştile femeilor,  învaţă reţete de gătit dar şi cântece mai vechi pe care nu le-au auzit. De asemenea, cele care nu ştiu să joace, învaţă jocul, totul într-o atmosferă veselă şi plăcută”, a afirmat Maria Borzan.

Consiliere pentru păstrarea tradiţiilor

La şezătoarea de la Dedrad vor fi prezente grupuri din localităţie aparţinătoare comunei Batoş, de la Goreni, Dedrad, Uila şi Batoş. Şezătoarea va fi completată cu prezenţa tinerilor dansatori din cadrul Ansamblului “Doina Mureşului” al Casei de Cultură “Eugen Nicoară” din Reghin, mulţi tineri din ansamblu fiind  originari din localităţile comunei Batoş. “Noi, Muzeul Etnografic Reghin întotdeauna am încercat să coagulăm, să ajutăm la înfiinţarea de ansambluri şi la păstrarea tradiţiilor. În aceste sens facem un fel de consiliere, povestim cu organizatorii, îi îndrumăm, sugerăm cam ce este bine să se păstreze şi să nu fie dat uitării. În această calitate suntem noi, Muzeul Etnografic în parteneriat cu organizatorii şezătorii. În ce priveşte Asociaţia “Moşteniri Mureşene”, Ansamblul „Dedreţeana”care este gazda şezătorii, este în totalitate, 12 femei, membre ale Asociaţiei „Moşteniri Mureşene”. De asemenea, Ansamblul de la Goreni, tot aşa, sunt opt dăscăliţe care sunt membre în asociaţie”, a precizat directorul Muzeului Etnografic din Reghin.