Sânzienele și Ziua Iei, la Muzeul Etnografic „Anton Badea”

Cu prilejul sărbătorii de Sânziene, Muzeul Etnografic „Anton Badea” din Reghin invită publicul larg la o plimbare prin muzeu, prilej cu care va fi marcată și Ziua Mondială a Iei.„Miercuri,  24 iunie sărbătorim Sânzienele și Ziua Iei. Cu această ocazie vă invităm între orele 10.00-17.00 la o plimbare prin grădina muzeului, să împletim coronițe din flori, să ne facem fotografii în ie, să ne bucurăm de timpul frumos de afară și de sărbătoare”, au precizat reprezentanții  Muzeul Etnografic „Anton Badea” nu înainte de a face și o scurtă prezentare a sărbătorii de azi.
„Sânzienele ne dezvăluie o legătură tainică și un orizont de relații între rolul feminin și lumea plantelor, care prin culegerea florilor, concretizează o serie de practici și rituri de ursită. În lumea magică a plantelor, Sânzienele sunt flori, zâne și ființe umane. Înzestrate cu trăsături omenești, dacă le cunoști limba ele îți vobesc: ”ia-mă că eu sunt bună pentru dragoste”, alta ”eu sunt bună pentru noroc”, alta pentru sănătate. Puterea lor este consacrată de simbol, fiind legate de mitul primordial al creației; culegerea florilor de sânziene nu se face la întâmplare, eficiența lor este asigurată de timpul potrivit- în zorii zilei, acțiune îndeplinită în special de fete. Florile culese sunt folosite atât ca remedii în etnoiatrie cât și în practica divinatorie.Sărbătoarea de Sânziene este marcată prin acte rituale care arată un specific zonal în descifrarea unor semne: – de moarte (dacă coronița aruncată pe acoperiș cade, e semn că persoana va muri), de aflare a norocului în dragoste (punerea florilor de sânziene sub pernă pentru visarea ursitului), de apărare a casei și gospodăriei (împodobirea porților cu flori și coronițe) și semne curative (culegerea plantelor pentru leacuri)”, a precizat Roxana Man, directoarea Muzeului Etnografic „Anton Badea”.

Hramul bisericuței din cadrul muzeului

Cei care vor trece pragul muzeului vor putea admira biserica din cadrul muzeului care  poartă hramul „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul”.„Biserica din muzeu, ce poartă hramul „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul”, este originară din Iara de Mureș, fiind strămutată la Mura Mare de către Iosif Boţog. A fost construită în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Planul construcţiei este rectangular, cu absida poligonală, decroşată, desfăşurându-se pe următoarea schemă: pridvor –pronaos – altar. Pereţii bisericii sunt realizaţi din câte 6 bârne de stejar.Rolul bisericii în viața comunității era reliefat, la o primă privire, de spațiul unde se construia biserica, de regulă pe cel mai înalt și vizibil loc al satului, ca o oglindire a aspirațiilor către Divinitate. Manifestarea credinței în tradiția românească s-a reflectat printr-o varietate de practici, cât și prin transpunerea simbolurilor religioase în motive decorative, prezente pe aproape orice obiect aflat în universul cotidian.După strămutarea în secţia în aer liber a Muzeului Etnografic ”Anton Badea” din Reghin, în anul 1996, planul iniţial al construcţiei nu a suferit modificări. Acoperişul în două ape este realizat din draniţă, fusul turnului clopotniţă, în opt ape, este de asemenea acoperit cu draniţă, în vârf fiind plasată o cruce. La întâlnirea tuturor capetelor bârnelor, acestea se prelungesc în exterior, făcând posibilă o analogie cu bisericile din secolul al XVIII-lea din zona Munţilor Apuseni”, se arată în descrierea făcută de reprezentanții Muzeului Etnografic „Anton Badea”.