Patru primari – codaşi la oraş

Miercurea Nirajului, Sărmaşu, Sângeorgiu de Pădure şi Ungheni – codaşe la oraş l Cadoul PSD a fost pentru cele patru comunităţi devenite oraşe între 2003 – 2004 unul otrăvit, pentru că deciziile s-au luat fără a se ţine cont de realităţi l Noile oraşe de concepţie pesedistă, nu aveau nici infrastructura necesară calificării pentru ridicarea în rang l Mai mult au pierdut şi oportunităţi oferite de programe ale UE, pe timpul când erau comune l Locuitorii nu au fost informaţi de avantajele şi dezavantajele trecerii de la comună la oraş

Urbanizării din anii ’70, când Ceauşescu a dezrădăcinat milioane de oameni din mediul rural pentru a-i aduce în fabricile nou construite, i-a urmat, în anii 2003-2004, urbanizarea lui Năstase. Ceauşescu ne-a lăsat moştenire coloşii industriali şi cartierele dormitor care există azi în toate oraşele ţării, guvernul social-democrat nişte oraşe care cu greu pot fi numite aşa.
Urbanizarea pe bandă rulantă făcută de PSD la iniţiativa lui Octav Cozmâncă, ministrul Administraţiei Publice, a dat României câteva sute de noi comune şi zeci de oraşe. Motivul invocat la vremea respectivă a fost gradul de urbanizare, mult sub cel al Uniunii Europene. Nu este posibil, susţinea Cozmâncă, să avem pretenţii de a fi admişi, atâta timp cât 45% din populaţie trăieşte în mediul rural. Motivul real – mita electorală şi creşterea numărului de primari pesedişti.
Cadou otrăvit
de la PSD
Între iunie 2003 şi martie 2004, judeţul Mureş s-a ales cu patru noi oraşe: Miercurea Nirajului, Sărmaşu, Sângeorgiu de Pădure şi Ungheni. Demersurile s-au făcut la sugestia Prefecturii şi a Consiliului Judeţean, fiind susţinute de marea parte a parlamentarilor judeţeni, cu precădere de cei ai UDMR şi PSD, – chiar dacă, fie vorba, nici una dintre aceste comune nu îndeplinea toate condiţiile prevăzute de Legea 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional.
Cadoul PSD a fost pentru aceste comunităţi unul otrăvit, pentru că deciziile s-au luat fără a se ţine cont de realităţi. Lăsând la o parte faptul că nu îndeplineau cerinţele privitoare la numărul de locuitori, la venituri sau procentul populaţiei ocupat în agricultură, noile oraşe pesediste, nu aveau nici infrastrucura necesară calificării pentru ridicarea în rang. Dacă înainte, ca şi comune, pentru modernizarea infrastructurii aveau posibilitatea de a accesa fonduri europene prin programul SAPARD, în noua situaţie această oportunitate a fost pierdută. Surprinzător este faptul că, în toate aceste comune, peste 95% din populaţie şi-a dat votul pentru trecerea la statutul de oraş, ceea ce demonstrează clar că nu a existat nici un fel de campanie de informare asupra avantajelor şi dezavantajelor pe care le presupune acest lucru.
Bizara situaţie în care se află aceste struţo-cămile a fost afirmată fără echivoc şi de preşedintele CJ Mureş, Lokodi Edita, care, aflată săptămâna trecuta la şedinţa CL Sângeorgiu de Pădure le-a făcut consilierilor o caracterizare nu tocmai măgulitoare, referindu-se la metehnele şi organizarea de care dau dovadă: “Domnilor, e o mândrie că aţi ajuns oraş, dar, nu vă supăraţi, sunteţi încă un sat”.

Avantaje – ioc

O parte dintre edilii noilor oraşe s-au convins că, în afara unor impozite mai mari şi a unor responsabilităţi suplimentare, noul statut se rezumă la etichetă. Aceleaşi probleme, aceeaşi infrastructură mai degrabă inexistentă şi imposibilitatea de a mai accesa finanţările europene. Mai mult, Consiliul Judeţean le-a trecut în patrimoniu şi drumurile judeţene sau naţionale care le traversează – şi, implicit, obligaţia de a le întreţine – fără ca, în acelaşi timp, alocările din bugetul CJ să crească. Aşa că, potrivit senatorului liberal Tiberiu Prodan, o parte dintre ei îşi doresc revenirea la vechiul statut. Printre acestea se numără, dacă afirmaţiile lui Prodan sunt corecte, şi cel puţin unul dintre oraşele mureşene. Chestionaţi, primarii celor patru oraşe au respins această idee.
Primarul din Sângeorgiu de Pădure, Tar Andras, a declarat că, în ciuda a ceea ce spune preşedintele CJ, sau poate tocmai pentru a-i demonstra că nu este aşa, localitatea pe care o gestionează nu are de gând să revină la statutul de comună. “Nu revenim, dacă am ajuns oraş, rămânem acolo. Nici nu ne-am pus problema, de altfel”.
Cei din Miercurea Nirajului nu vor nici ei înapoi, deşi se numără printre cei care au pierdut prin schimbarea statutului. Pentru Miercurea fusese aprobată o finanţare de 60 de miliarde de lei din fonduri SAPARD, bani pe care nu-i mai pot accesa în noile condiţii. Consilierul juridic al Primăriei, Iszla Ildiko, crede că, totuşi, banii nu vor fi pierduţi, precizând că autorităţile vor întreprinde în continuare demersuri în acest sens.
Aceeaşi situaţie şi la Ungheni, unde primarul Ioan Covrig nici nu vreau să audă de aşa ceva. “Noi mergem înainte. Dacă prin SAPARD puteam atrage fonduri de până la un milion de euro, prin programul SAMTID, aşa cum am discutat cu prefectul Dobre, putem aduce în comună până la 5 milioane pentru infrastructura de apă şi canalizare şi cred că în această primăvară vom şi intra în program”.
Cu primarul liberal de Sărmaşu, Ioan Mocean, nu am reuşit să luăm legătura, pentru că nimeni nu a răspuns ieri la numărul de telefon al primăriei.
Pe de altă parte, nici şeful de cabinet al prefectului, Marius Ichim, nu ştia ieri dacă există solicitări în acest sens iar prefectul Ciprian Dobre nu era disponibil, aflându-se într-o conferinţă cu procesatorii.
Relu TĂTAR