Companiile româneşti nu sunt pregătite pentru aderarea la UE

Care vor fi principalii factori de influenţă economică în 2005? Rigorile noii politici fiscale şi bugetare. Schimbarea cotelor de impozitare, a fost tema sesiunii de discuţii de ieri dimineaţă din cadrul celei de-a doua zile a Conferinţei Banii Noştri. Deputatul Eugen Nicolăescu, vicepreşedinte al Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci, Radu Coşarcă, vicepreşedinte MediaOn, Lokodi Edita Emoke, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Salameh Nawaf, preşedintele Alexandrion Group, au încercat să ne explice cum se vede politica bugetară din perspectiva guvernanţilor, respectiv cum este percepută din prisma oamenilor de afaceri. Tot în prima parte a seminarului vicepremierul Marko Bela, ministrul delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului Borbely Laszlo, senatorul Frunda Gyorgy şi prefectul Ciprian Dobre au răspuns la întrebarea "Sunt companiile româneşti pregătite să facă faţă competiţiei de pe piaţa internă a UE?" Rolul de moderator al discuţiilor de ieri din cadrul seminarului desfăşurat în Palatul Administrativ, i-a revenit lui Dan Suciu, editor coordonator al revistei Banii Noştri.

Nevoia de o fiscalitate suportabilă

Deputatul Eugen Nicolăescu ne-a purtat în universul, pentru puţini dintre noi plăcut, al fiscalităţii. Astfel, deputatul şi vicepreşedinte al Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci a atins în prezentarea sa puncte sensibile din politica bugetară şi fiscală a României, precum cota unică de impozitare, necesitatea impozitării veniturilor din tranzacţii speculative, piaţa muncii etc. Deputatul liberal a fost de părere că tot ceea ce înseamnă tranzacţii speculative trebuie impozitate, dar a fost de acord că momentan în România fiscalitatea este încă excesivă. Nicolăescu a declarat că "fiscalitatea ar trebui adusă la un nivel suportabil, de aceea evaziunea fiscală a ajuns 24% din PIB". Iar, în opinia deputatului Nicolăescu, una dintre primele măsuri care ar trebui aplicată ar fi reducerea contribuţiilor la fonduri de asigurări sociale. De asemenea, el a amintit că sunt necesare schimbări şi pe piaţa muncii pentru ca aceasta să devină într-adevăr operaţională.

Integrare populistă

Senatorul Frunda Gyorgy a atins în discursul său necesitatea pregătirii reprezentanţilor companiilor româneşti asupra integrării în UE. Astfel, acesta a remarcat că oamenii de afaceri nu sunt informaţi despre oportunităţile şi legislaţia Uniunii Europene, că integrarea a fost mediatizată populist fără a se arăta costurile, iar nu în ultimul rând a insistat asupra vidului de cunoaştere a directivelor UE. În viziunea sa, aceste deficienţe trebuie remediate până la momentul aderării pentru a face faţă întradevăr pieţei concurenţiale din UE.
Marko Bela a apreciat ca pozitivă introducerea cotei unice de impozitare, deşi UDMR a sprijinit o valoare mai mare, şi anume de 19%, după modelul Slovaciei. De asemenea vicepremierul a lăudat politica monetară dusă de Banca Naţională a României, considerând că în acest deceniu şi jumătate a fost o stabilitate relativ mare pe această piaţă, fapt ce i se datorează băncii centrale. Dar Marko Bela a remarcat şi necesitatea unei colaborări mai bune între BNR şi Guvern. "Noi cei din UDMR am analizat această problemă a cursului valutar şi am ajuns la concluzia că, dincolo de independenţa Băncii Naţionale, trebuie să existe o corelare între BNR şi Guvern", a remarcat Marko. Vicepremierul a atins şi problema obligaţiilor care-i revin Guvernului faţă de mediul de afaceri referitor la aderare, considerând că primul are datoria de a informa detaliat şi corect criteriile şi consecinţele procesului de aderare, pentru a le facilita afaceriştilor acomodarea cu rigorile UE. Apoi, Marko Bela a atenţionat asupra unui pericol care ne pândeşte după semnarea tratatului de aderare. Consider că vom semna tratatul de aderare în 25 aprilie, dar mă tem de un singur lucru: să nu trăim după aceea cu impresia că am aderat şi că nu avem de aşteptat decât 1 ianuarie 2007 şi atât", ne-a avertizat vicepremierul. Înainte de finalul discursului, Marko Bela şi-a tras de urechi şi colegii de coaliţie guvernamentală, în privinţa "ameninţărilor" cu alegerile anticipate. "Nu sunt deloc bucuros de mesajele de incertitudine provenite inclusiv din cadrul coaliţiei guvernamentale, de exemplu alegerile anticipate. Avem nevoie de o coaliţie solidară, stabilă şi aceste mesaje periodice nu sunt benefice", le-a reproşat partenerilor de guvernare Marko Bela.

Achiziţiile publice – externalizate

Vicepremierului i-a urmat ministrul delegat Borbely Laszlo, care a prezentat succint obiectivele ministerului din care face parte. Astfel, Borbely a declarat că vor continua programele guvernamentale începute în mandatele anterioare ca, de exemplu, cel de construcţie a sălilor de sport, dar acestea vor fi executate în funcţie de necesităţile comunităţii. "Este aberant ca într-o localitate de câteva sute de locuitori să se construiască o sală de sport imensă de care nu profită cei care sunt acolo, ci la mijloc au fost alte interese", a criticat subtil Borbely Laszlo programul heirupist al fostei guvernări. De asemenea, ministrul delegat a recunoscut că în acest an bugetul ministerului va suferi modificări, adică va "pierde" vreo 6000 de miliarde de lei, după rectificarea bugetară, dar reprezentanţii ministerului vor încerca să atragă fonduri din alte resurse. Borbely a vorbit apoi despre un proiect pilot, în valoare de 150 de miliarde de lei, care se adresează constructorilor care au tehnologii noi de construcţie, în vederea demarării execuţiei de locuinţe pentru tineri intelectuale şi de locuinţe sociale. Un alt punct atins de ministrul delegat s-a referit la "externalizarea" compartimentului de achiziţii publice, prin înfiinţarea unei agenţii publice independente, care să arbitreze această problemă.

Creditul ipotecar – o necesitate

Remus Benţa, patronul Contranscom Benţa, a deschis a doua parte a seminarului desfăşurat ieri, realizând o prezentare de efect a pieţei imobiliare din Târgu Mureş şi a importanţei în dezvoltarea acesteia a creditului ipotecar. Bineînţeles, omul de afaceri mureşean şi-a ilustrat prezentarea cu portofoliul de lucrări realizate în întreaga ţară, insistând mai ales asupra cartierelor de case – Răsăritului de la Sâncraiu de Mureş, dar şi asupra proiectelor de viitoare cartiere. Remus Benţa a adresat un sfat tinerilor să înceapă să-şi construiască o casă cât sunt încă tineri, deoarece şansa de a o plăti este mult mai mare, în plus posesia unei locuinţe le oferă acestora în primul rând siguranţă. Seminarul a continuat apoi cu discursul directorului general al Prolemn Reghin, Dogan Gureş, care ne-a readus amintirea unei societăţi în prag de faliment înainte de privatizare, iar acum este singura companie din Europa de Est care produce feţe de uşi. De asemenea, Dogan Gureş a prezentat investiţiile în liniile tehnologice şi nu numai făcute la Reghin. Mesajul de final al directorului general al Prolemn a fost unul extrem de pozitiv, acesta declarând că în ciuda problemelor generate de aprecierea leului, ei vor continua activitatea şi vor căuta soluţii pentru depăşirea acestei probleme.
După încheierea celor două prezentări, pentru că intervenţia primarului a fost doar o descărcare nervoasă, Radu Coşarcă a subliniat cele mai importante concluzii care pot fi trase în urma celor două zile de seminar. Astfel, Radu Coşarcă a pus accentul pe nevoia stabilirii unei comunicări permanente între autorităţi şi mediul de afaceri, inclusiv prin organizarea periodică a unor astfel de întruniri după modelul prezentat de săptămânalul Banii Noştri. Şi din punctul nostru de vedere a fost un eveniment reuşit, pentru că dincolo de informaţiile oferite de vorbitorii invitaţi, a fost o bună ocazie pentru afacerişti şi autorităţi de a identifica împreună problemele de care se lovesc şi soluţiile acestora. De asemenea a fost o acţiune de sensibilizare reciprocă, deoarece bănuim că după cele două zile petrecute împreună reprezentanţii autorităţilor şi oamenii de afaceri vor avea mai multă înţelegere faţă de activitatea fiecăruia.

Ligia VORO

A doua rundă de discuţii din prima zi a seminarului Bani Noştri a demarat cu o dezbatere pe temă arzătoare şi de maxim interes: leul greu. Din partea BNR a fost prezent consilierul guvernatorului Băncii Naţionale, Eugen Rădulescu, care a subliniat că momentul ales pentru denominare este potrivit, căci în România procesul de dezinflaţie este acum consolitat, invocând şi două exemple pozitive, Bulgaria şi Polonia. De asemenea, Agnes Nagy, invitată tot în cardul sesiuni pe tema denominării, a făcut o scurtă trecere în revistă a etapelor denominării. Concluzia alucuţiunii lui Agnas Nagy a fost aceeaşi cu cea a BNR: "Nimeni nu pierde. Nimeni nu câştigă. Totul se simplifică". Apoi a urmat Georgeta Petre din partea Ministerului Finanţelor Publice, care alături de antevorbitorii săi a răspuns la avalanşa de întrebări venite din partea publicului, alcătuit în principal din agenţi economici. Atât de mare a fost interesul pentru dezbaterea din jurul leului greu, încât moderatorul discuţiei, Cătălin Popa de abia a reuşit să pună punct respectivei sesiuni.
După o scurtă pauză de cafea, a urmat o sesiune pe o temă la fel de interesantă, protecţia mediului. Invitaţii celor de la Banii Noştri au fost Yetkin Erman, vicepreşedintele CA al Azomureş, Lokodi Edita, preşedinte al CJ Mureş, Angela Filipaş din partea Agenţiei Naţionale de Mediu şi Dănuţ Ştefănescu, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş. Discuţia s-a concentrat, evident, în jurul Combinatului de îngrăşăminte Chimice Azomureş. Concluzia discuţiei – deşi s-au făcut investiţii în protecţia mediului (la Azomureş, de pildă, în 2003 s-a montat o instalaţie de distrugere a oxizilor de azot, ceea ce înseamnă că fumul galben pe acre îl vedeam la ieşirea din oraş a dispărut) încă mai sunt multe de făcut. Dar există înţelegere şi diponiblitate pentru acest lucru. Am mai reţinut un aspect important: intenţia CJ Mureş de a susţine, alături de iniţiativa privată, proiecte prin care pot fi accesate fonduri europene destinate protecţiei mediului. Prima zi a Conferinţei Banii Noştri de la Târgu Mureş s-a încheiat într-o notă optimistă.
Diana SĂCĂREA